Majorarea ratei cheie cu 0,25 puncte procentuale în prima ședință din acest an a fost și ultima din actualul ciclu de creștere a dobânzilor, cred economiștii din bănci. BNR este așteptată să mențină dobânzile la actualul nivel, în condițiile în care inflația va rămâne ridicată, chiar dacă într-o pantă descendentă. Excesul de bani din piață favorizează o reducere a dobânzilor, însă nu e anticipat să țină prea mult. Creșterea economică ar urma să încetinească la jumătate sau chiar mai puțin decât cea de anul trecut.
Banca Națională a României (BNR) a majorat marți dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an, decizie despre care Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii, spune că doar a consolidat evoluția dobânzilor deja existente și nu va avea efecte negative majore asupra mediului de business, ci dimpotrivă.
Banca Națională a României a majorat astăzi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an, în contextul în care analiștii erau împărțiți cu privire la decizia de astăzi, unii anticipând o menținere a ratei. Rata Lombard a fost și ea majorată, la 8% pe an. BNR se așteaptă ca inflația să revină la o singură cifră din trimestrul al treilea.
Va începe BNR 2023 cu noi creșteri de dobândă, în ședința de marți, 10 ianuarie, după ce a fost din nou surprinsă de creșterile de prețuri, sau va aștepta ca inflația să scadă singură în acest an, în condițiile în care leul a rămas stabil? Părerile economiștilor sunt împărțite.
Excesul de lichiditate s-a dublat în decembrie la 10,9 miliarde de lei medie zilnică, cel mai ridicat din ultimii ani pe fondul cheltuielilor mai mari ale statului. Banca Națională a României a lăsat dobânzile să scadă în piața interbancară.
Dobânzile la depozitele noi la termen în lei au scăzut în noiembrie, lună în care băncile s-au scăldat din nou în excesul de lichiditate, pentru prima oară după multe luni în care au fost nevoite să liciteze pentru economiile firmelor și populației. S-au scumpit din nou creditele în lei și dobânda medie a ajuns la 10%, pentru prima oară în ultimii nouă ani și jumătate. De la 1 ianuarie a venit o nouă majorare a dobânzilor la împrumuturile populației, ca urmare a majorării IRCC, cu primele rate mai mari scadente în februarie, dar din aprilie urmează o altă creștere.
Banca Israelului a majorat rata dobânzii de referință cu o jumătate de punct procentual și va continua probabil creșterile în lunile următoare, spunând că încearcă să reducă inflația care depășește 5%, transmite Reuters.
Banca Centrală a Turciei a menținut dobânda de referință la 9%, în linie cu estimările, îndeplinind angajamentul de luna trecută că va încheia relaxarea politicii monetare, după ce s-a conformat solicitărilor venite de la președintele Tayyip Erdogan de a aduce nivelul dobânzilor în zona cu o singură cifră până la finele acestui an, transmite Reuters.
Banca Națională a României va rata foarte probabil, pentru a opta oară la rând, prognoza de inflație pentru finele acestui an. De fiecare dată banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și tot de fiecare dată creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa. Cu o inflație peste așteptări, analiștii nu exclud noi creșteri de dobânzi în ianuarie.
Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat din nou dobânzile la ședința de politică monetară de joi , pentru a patra oară la rând, în încercarea de a tempera inflația din zona euro.
Rezerva Federală (Fed) a SUA a majorat, miercuri, dobânda de referință pentru a cincea ședință consecutivă, cu 0,5 puncte procentuale, în linie cu estimările analiștilor.
Raiffeisen Bank a restituit către peste 5.500 de clienți 13,4 milioane de euro, ca urmare a unei decizii judecătorești prin care s-a stabilit că banca a majorat nelegal dobânzile clienților, informează Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Băncile din România au trecut de la deficit la excedent de lichiditate în raport cu banca centrală în noiembrie, pentru prima oară după februarie, lună în care Rusia a invadat Ucraina și a generat o undă de șoc pe piețele financiare regionale. Dobânzile interbancare au scăzut luna trecută în pofida faptului că rata cheie a fost majorată din nou, dinamică ce confirmă din nou importanța poziției lichidității în nivelul costului finanțării.
Oficialii Băncii Centrale Europene (BCE) din cele mai mari două economii ale UE spun că sunt hotărâți să readucă inflația record la ținta de 2%.
Situația devine din ce în ce mai complicată pentru firmele care caută finanțare nouă.
Economia americană a creat în noiembrie 263.000 de locuri de muncă, peste așteptări, chiar dacă un val de disponibilizări în rândul companiilor din sectorul tehnologiei a fost în centrul atenției în perioada recentă. Rata șomajului a rămas stabilă la 3,7%.
Banca centrală a Turciei a anunțat că a redus principala rată de politică monetară pentru a patra lună consecutivă, în ciuda inflației ridicate, potrivit AFP.
Acțiunile globale au atins joi un maxim al ultimelor două luni, în timp ce dolarul a coborât spre minimul ultimelor luni, după ce minuta ședinței Rezervei Federale a indicat un ritm mai lent de creștere a dobânzilor din SUA începând de luna viitoare.
Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României, pune în discuție ținta de inflație a băncilor centrale. Se întreabă dacă, în contextul schimbărilor structurale ale economiei la nivel mondial, vor merita sacrificiile care ar trebui făcute pentru a duce inflația la un nivel care ar putea fi de neatins, după ce în peste un deceniu după criza financiară băncile centrale s-au străduit să facă inflație fără să reușească.
În loc să o ia la deal, așa cum era de așteptat după o nouă rundă de majorare a dobânzilor BNR, ratele din piața interbancară au luat-o la vale și-au coborât sub nivelul la care erau în septembrie, astfel că se prefigurează o creștere mult mai lentă a IRCC decât în trimestrele anterioare. Și media cotațiilor ROBOR și-a domolit creșterea și e aproape de nivelul din vară. Evoluția pare corelată cu relaxarea condițiilor de lichiditate.
Populația și firmele și-au schimbat comportamentul. Până în urmă cu un an aproape că nu merita drumul la bancă pentru a pune cash-ul sau disponibilitățile din contul curent într-un depozit pe 3 sau 6 luni.
Banca Națională a României a majorat rata de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale la 6,75% pe an, decizie așteptată de piață. Banca centrală se așteaptă ca inflația să mai crească pe final de an și să revină la un nivel de o singură cifră abia în prima parte a lui 2024.
Deficitul de lichiditate din piața bancară s-a redus în octombrie pentru a doua lună consecutiv și a ajuns la cel mai redus nivel de după martie, când piața a trecut pe deficit inclusiv ca urmare a tensiunilor aduse de invazia rusească din Ucraina și de înăsprirea politicii monetare de către banca centrală. BNR a finanțat băncile prin operațiuni de piață la un volum semnificativ pentru prima dată de la începutul verii, în timp ce unele bănci au avut resurse suplimentare pe care au preferat să nu le plaseze în piață.
Conferința de miercuri seară, în care președintele FED, Jerome Powell, a anunțat că rata de politică monetară va fi majorată cu 0,75 de puncte de bază, a fost poate unul dintre cele mai importante momente în istoria piețelor financiare, consideră Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Analiștii se așteaptă ca Banca Națională a României să majoreze din nou rata cheie la ședința de marți, 8 octombrie. BNR a rămas cu cea mai mică rată de politică monetară din regiune și trebuie să recupereze față de celelalte bănci centrale, care au întrerupt deja ciclul de creștere al dobânzilor. BNR va revizui, în sus cel mai probabil, și estimarea privind inflația.