Banca Națională a României menționează execuția bugetară de la începutul anului printre riscurile la adresa situației macroeconomice, în condițiile creșterii abrupte a deficitului fiscal. Banca se așteaptă, la fel ca cei mai mulți analiști, la încetinirea creșterii economice, deși vede presiuni în continuare în piața muncii pe creșterea salariilor. Cursul de schimb este amenințat de deficitul extern și cel fiscal, dar și de mediul internațional, deși în ultima vreme leul a fost susținut de intrările de capital în căutare de randamente.
Băncile au scumpit creditele noi pentru populație la începutul lui 2023 la un nou maxim al ultimului deceniu. Cu scăderea cotațiilor ROBOR din ultimele luni și potențialul punct de inflexiune al IRCC, am putea fi aproape de vârful scumpirilor la credite – împrumuturile pentru firme s-au ieftinit din nou ușor. De cealaltă parte, dobânzile la depozitele noi au scăzut din nou, pentru a patra lună la rând, în condițiile în care băncile stau pe un munte de lichiditate.
Sistemul bancar și-a majorat cu un sfert excedentul de lichiditate în raport cu BNR în martie și a ajuns la un nou nivel record, ceea ce a determinat o nouă scădere a dobânzilor. BNR a cumpărat din nou titluri de stat, după o pauză de 9 luni.
Lira sterlină a depășit, marți, pragul de 1,25 dolari pentru prima dată în ultimele 10 luni, iar euro s-a apropiat de cel mai ridicat nivel din ultimul an față de moneda americană, care a slăbit ca răspuns la revizuirea așteptărilor privind deciziile de politică monetară.
Banca Națională a României a păstrat neschimbată politica monetară, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală vede riscuri mai mari de creștere prețurilor din penuria de legume la nivel european și din decizia cartelului OPEC de reducere a producției de petrol, în timp ce la riscurile economice se adaugă și efectele crizelor bancare din SUA și Elveția asupra piețelor emergente.
Banca Națională a României este așteptată să mențină neschimbate ratele de politică monetară în ședința ținută marți, 4 aprilie. Banca centrală ar putea adopta, însă, un ton mai strict ca urmare a deprecierii ușoare a leului din ultima săptămână, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piață.
Banca Națională a Elveției a majorat joi rata dobânzii de referință cu 50 de puncte de bază, aducând-o la 1,5%.
Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, promite sprijin pentru sistemul financiar dacă va fi necesar, dar spune că va menține, de asemenea, o abordare fermă privind prețurile de consum, despre care afirmă că nu au dat încă semne de temperare pe fondul recentelor turbulențe de pe piețele globale.
Chiar și cu tulburările din industria bancară și incertitudinile rezultate, Rezerva Federală va aproba probabil o creștere cu un sfert de punct procentual a dobânzii de politică monetară, săptămâna viitoare, potrivit prețurilor din piață și mai multor mulți experți de pe Wall Street.
La mai puțin de o săptămână după ce președintele Rezervei Federale (Fed), Jerome Powell, a vorbit despre o posibilă creștere ritmului de majorare a dobânzilor, percepția pieței pare complet schimbată.
Excesul de lichiditate din bănci a rămas la un nivel apropiat de cel record și în februarie, evoluție ce a ținut la nivelul ratei facilității de depozit dobânzile la tranzacțiile interbancare. Banca centrală nu a intervenit cu operațiuni de sterilizare a lichidității. ROBOR și-a continuat scăderea, inclusiv pe fondul așteptărilor de reducere a inflației, și a redus din ecartul foarte mare față de IRCC.
Inflația din zona euro va rămâne ridicată pe termen scurt, așa că o creștere cu 0,50 de puncte procentuale a dobânzii cheie a Băncii Centrale Europene (BCE) la sfârșitul acestei luni este din ce în ce mai sigură, a declarat președintele BCE Christine Lagarde grupului de media spaniol Vocento, transmite Reuters.
Băncile au redus pentru a treia lună la rând dobânzile la depozitele noi, pe fondul excesului de lichiditate din piața interbancară. Dobânzile la credite au crescut, în schimb, după ce IRCC a fost actualizat de la 1 ianuarie.
Un oficial al băncii centrale americane a declarat că ar susține o majorare a ratei dobânzii la peste 5,4% în următoarele luni, dacă inflația nu încetinește mai repede, iar piața muncii rămâne tensionată, potrivit AFP.
Banca Națională a Ungariei a lăsat dobânzile neschimbate, așa cum era de așteptat, și a declarat că va înăspri și mai mult condițiile de lichiditate, sfidând presiunile guvernamentale de a reduce costurile de împrumut pe fondul unei încetiniri economice puternice, transmite Reuters.
Investitorii anticipează că dobânda cheie a Băncii Centrale Europene ar putea atinge, în premieră, un maxim de 4%, după ce inflația din Franța și Spania a fost neașteptat de ridicată, potrivit Bloomberg.
Banca centrală a Turciei a redus dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, de la 9% la 8,5%, în timp ce țara continuă să fie afectată de cutremurele devastatoare care au afectat milioane de vieți, transmite CNBC
Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că nu va efectua distribuiri de profit către băncile centrale naționale din zona euro, în condițiile în care a suferit pierderi în anul 2022, după un profit de 192 de milioane în anul 2021, transmite Reuters.
Băncile s-au scăldat în lichiditatea abundentă din piața interbancară pe finalul lui 2022 și nu s-au mai bătut între ele cu oferte tot mai ridicate.
Banca Națională a României a menținut rata cheie la 7% pe an și a păstrat nemodificate și celelalte rate ale facilităților permanente, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală se așteaptă la o descreștere ”semnificativ mai alertă” a ratei anuale a inflației, îndeosebi din trimestrul al treilea.
Economiștii din bănci cred că Banca Națională a României va menține nemodificată rata de politică monetară la 7% în ședința de joi, 9 februarie, nivel care ar putea fi menținut pe parcursul întregului an, deși inflația este în continuare ridicată și va rămâne mult peste țintă. Politica recentă a BNR e motiv de bucurie pentru debitori: pe fondul unui excedent record de lichiditate, cotațiile ROBOR au continuat să scadă de la începutul anului, în timp ce media de dobândă la tranzacțiile interbancare s-a așezat în jurul ratei pentru facilitatea de depozit.
Sistemul bancar a înregistrat un excedent record de lichiditate cu banca centrală în ianuarie. Deși BNR a majorat rata cheie, dobânzile din piața interbancară fie au stagnat, fie au continuat să scadă.
Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat din nou dobânzile la ședința de politică monetară de joi , pentru a cincea oară la rând, în încercarea de a tempera inflația din zona euro.
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că inflația în zona euro rămâne mult prea ridicată și a promis că factorii de decizie nu vor renunța la eforturile lor de a readuce creșterea prețurilor la nivelul țintit.
Lupta Băncii Centrale Europene cu inflația s-ar putea încheia în jumătate de an, deoarece factorii de decizie ar putea începe să inverseze majorările de dobândă încă din luna iulie, potrivit economiștilor chestionați de Bloomberg.