Cotele de piață ale celor mai mari producători de electricitate și gaze naturale din Uniunea Europeană au scăzut în majoritatea țărilor, din 2013, când s-a început colectarea acestor informații, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Consumul final de energie electrică al țării a crescut în prima lună a acestui an cu 6,2% față de perioada similară a anului trecut, însă populația a făcut o economie de 3,7%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
România a fost și în 2021 importator net de energie electrică, importând aproximativ 6 TWh și exportând 3,8 TWh. Cu toate acestea, poziția netă s-a îmbunătățit, de la un nivel de 2,8 TWh importați net în 2020 importurile nete coborând la 2,2 TWh, ca urmare a scăderii mai abrupte a fluxurile transfrontaliere de import, cu aproximativ 800 GWh sau 12%, comparativ cu cea a exporturilor, cu 200 GWh sau 5%.
Romgaz a vândut către terți în întreg anul trecut o cantitate de de gaze de aproximativ 52,5 TWh, în creștere cu 12,7% față de 2020, în principal ca urmare a majorării producției interne cu peste 11%. Principalul său concurent, OMV Petrom, și-a redus vânzările către terți în 2021 cu 20%, de la 47,75 TWh în 2020 la 38,42 TWh, atât ca urmare a reducerii cu 13,3% a producției interne, rezultat al declinului natural și al înstrăinării a 40 de zăcăminte către Dacian Petroleum, cât și a achizițiilor mai reduse de pe piață în vederea revânzării.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) cărora urmează să le expire contractul de furnizare energie electrică în următoarele două luni sau cele care beneficiau de serviciul universal nu ar trebui să se culce pe o ureche ca urmare a faptului că guvernul a extins plafonarea prețului și în cazul lor până pe 31 martie. Dacă nu semnează un contract concurențial, acestea riscă să achite un preț prohibitiv după 1 aprilie, de furnizare de ultimă instanță, de câteva ori mai mare decât cel plafonat, după expirarea perioadei de plafonare, mai ales că, prin ordonanța de urgență 143/2021 consumatorii non-casnici nu mai pot beneficia de serviciul universal, ci numai consumatorii casnici.
Sute de consumatori au rămas fără alimentare cu energie electrică și mai mulți copaci au fost puși la pământ de rafalele de vânt, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în zona de nord a județului Prahova, aflată sub Cod roșu emis de meteorologi.
Cel mai important producător de petrol și gaze din România, OMV Petrom și-a micșorat producția de hidrocarburi cu aproape 13% în ultimul trimestru al anului trecut, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Vânzările de gaze către terți s-au diminuat la rândul lor cu 15%.
Operatorul sistemului de transport gaze autohton, Transgaz va plăti pentru electricitatea consumată în 2022 de cele aproximativ 1.300 de locuri de consum pe care le deține un preț de 4 ori mai ridicat decât cel achitat anul trecut. La începutul lunii ianuarie, compania a semnat un contract de furnizare energie electrică cu același furnizor de anul trecut, Tinmar Energy, contract care se întinde pe întreg anul 2022 și se ridică la o valoare de 25 milioane lei.
Cei mai puțin afectați sunt moldovenii. La finalul lunii septembrie erau 3,7 milioane de consumatori casnici care nu semnaseră contracte concurențiale.
Moș Crăciun a adus cadouri nu numai celor mici, ci și celor mai mari furnizori de pe piața gazelor și electricitate. Prețurile la gaze, atât cele spot, cât și cele forward, s-au înjumătățit în perioada Sărbătorilor, de la un nivel de 900 de lei/MWh la unul de 450-550 lei/MWh. Un fenomen similar a fost înregistrat și pe piața pentru ziua următoare (PZU) de electricitate. Motivul: scăderea cotațiilor pe piețele europene, dublată de o reducere a consumului intern, ca urmare a unei vremi mai blânde comparativ cu cea de săptămâna trecută și a închiderii, temporare sau nu, a unor consumatori industriali.
Consumatorii casnici au început să primească facturile la gaze și electricitate aferente lunii noiembrie, facturi care ar fi trebuit să fie plafonate și compensate potrivit legislației. Numai că mulți consumatori nu au remarcat pe factură nicio plafonare și nicio compensare. Acest lucru se întâmplă pentru că nu toată lumea beneficiază de acestea, ci numai consumatorii care se încadrează în anumite intervale de preț și de consum.
Prețurile gazelor și energiei electrice au atins niveluri inimaginabile în urmă nu cu ani, ci cu câteva luni, atât în România, cât și în restul Uniunii Europene, ca urmare a unor factori geopolitici, de politici macroeconomice și ecologiste, punând în pericol chiar supraviețuirea unor ramuri industriale importante pe Bătrânul Continent. Astfel, marți în România, prețul mediu al electricității livrate miercuri a sărit de 2.000 de lei/MWh, iar prețul gazelor cu livrare în luna februarie, de 833 lei/MWh.
Creșterea consumului în China, India și SUA ar putea duce în acest an producția de electricitate a termocentralelor pe cărbune la un nou maxim istoric, ceea ce subminează eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, a anunțat vineri Agenția Internațională a Energiei (IEA), transmite Reuters.
Că drumul spre iad e pavat cu bune intenții este confirmat și de haosul creat de încercarea guvernului de a atenua impactul creșterilor de prețuri de pe piețele angro de gaze și electricitate asupra facturilor finale. Dacă intenția este una onorabilă, aplicarea ei a provocat mai multe probleme în piață, principalii actori, fie că sunt furnizori, producători sau consumatori, având mari probleme în înțelegerea modului în care acest mecanism de compensare va funcționa.
Românii plătesc printre cele mai ridicate prețuri la electricitate din Europa de Est, potrivit unui nou raport compilat pe baza tarifelor practicate în peste 200 de țări și jurisdicții din întreaga lume.
Prețul mediu al energiei pentru ziua următoare (PZU), care reprezintă un procent de 40-50% din consumul intern, a atins cel mai mare nivel din istorie, record bătut trei zile consecutiv. Dacă luni, pentru energia livrată a doua zi, acesta s-a situat la 1332 lei/MWh (270 de euro/MWh), marți el a crescut la 1399,6 lei/MWh (282,8 euro/MWh), pentru ca miercuri el să depășească nivelul de 1401,2 lei/MWh (283,3 euro/MWh).
Furnizorul britanic de gaze naturale și energie electrică Bulb Energy, aflat în Top 10 cei mai mari retaileri de energie din Regat, va intra sub administrarea statului, în contextul în care nu a reușit să obțină finanțare privată pentru continuarea operațiunilor, sever afectate de creșterea prețurilor.
În pofida majorării considerabile a prețurilor angro de energie electrică, un singur participant a fost revocat de pe piața centralizată în ultimele două luni de operatorul pieței, OPCOM, alți doi retrăgându-se din proprie inițiativă. Pe piață au apărut în schimb 18 noi participanți.
Compania Publică de Electricitate a Greciei (PPC) intenționează să se extindă în România și Bulgaria și să intre pe piața telecomunicațiilor, relatează Politic.gr, potivit Rador. Planul de transformare structurală a PPC reiese în detaliu din prospectul de majorare a capitalului social al companiei care a fost aprobat ieri de Comisia Elenă a Pieței de Capital, pentru a se deschide începând de astăzi registrul de oferte.
Nouă state membre UE - Germania, Austria, Luxemburg, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia și Olanda - se opun, într-o declarație comună, unei reforme a pieței europene a electricității reclamate de către Franța, care vrea ca prețul electricității să fie decuplat de prețul gazelor naturale, relatează AFP.
România a importat, joi, peste 2.600 de MW, reprezentând un record istoric, pe fondul deconectării automate a unui reactor nuclear de la Cernavodă, arată datele Transelectrica.
România a importat peste 2.100 de MW de electricitate marți, în timp ce prețul mediu pe bursă a ajuns la un nou record istoric, potrivit datelor Transelectrica și OPCOM.
Prețul mediu al energiei electrice pentru ziua următoare (PZU) a atins duminică un nou record, de peste 1000 lei/MWh, în creștere cu 5,4% față de cel înregistrat sâmbătă. Precedentul record data de pe 4 octombrie, când fusese raportat un preț mediu de 957,8 lei/MWh.
Guvernul Marii Britanii pare a se fi obișnuit cu penuria, după cea de combustibili riscând să se confrunte și cu una energetică. Motivul: în pofida majorării cotațiilor angro ale gazelor și falimentul mai multor furnizori, autoritățile nu vor să renunțe la proiectul de transferare a taxelor ecologiste (de tipul celor prin care e subvenționată producția de energie regenerabilă) din factura de electricitate în cea de gaze plătită de consumatorii casnici.
Franța va lua măsuri pentru a atenua impactul asupra consumatorilor al majorării prețurilor la utilități, blocând noi creșteri ale tarifelor la gazele naturale și împiedicând astfel planificata majorare din februarie a costurilor cu electricitatea, a anunțat premierul Jean Castex, transmite Reuters.