Comisia Europeană a făcut astăzi prima plată către România în baza Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,6 miliarde de euro.
Parlamentul Ungariei a adoptat primele măsuri anticorupție menite să atenueze temerile Comisiei Europene, care blochează fonduri de miliarde de euro în așteptarea reformelor privind statul de drept, relatează AFP.
Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare notificată de România în valoare de 390 de milioane de euro, puse la dispoziție parțial prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a sprijini producerea energiei în instalații de cogenerare de înaltă eficiență conectate la rețelele sistemului centralizat de termoficare.
Comisia Europeană a propus duminică Consiliului măsuri de protecție bugetară în temeiul regulamentului privind condiționalitatea. Aceste măsuri au ca scop asigurarea protecției bugetului UE și a intereselor financiare ale UE împotriva încălcării principiilor statului de drept în Ungaria.
Ziarul austriac Die Presse anunță că Ungaria va rămâne fără fondurile de peste 5 miliarde de euro din PNRR, dar și fără circa 70% din principalele programe finanțate cu fonduri UE în exercițiul bugetar 2021-2027.
Comisia Europeană a aprobat o investiție de peste 65 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare în orașele sibiene Mediaș, Agnita și Dumbrăveni.
Fondurile nerambursabile primite de la Comisia Europeană sunt o sursă importantă de bani pentru dezvoltarea României, inclusiv în ce privește preoiecte mari, cum sunt cele de infrastructură.
România va primi în total 31,5 miliarde de euro din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, în cadrul acordului său de parteneriat cu Comisia Europeană pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor sale, precum și a tranziției sale verzi și digitale.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a făcut un apel public către europarlamentarii din toate grupurile politice, îndemnându-i să voteze pentru menținerea proiectelor legate de gaze naturale și energie nucleară în taxonomia europeană a activităților considerate durabile din punct de vedere al efectelor asupra mediului, ceea ce ar permite în continuare finanțarea lor din bani europeni, precum și acces mai facil și mai ieftin la finanțări private.
Comisia Europeană a aprobat, luni, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă românească pentru a sprijini dezvoltarea de noi suprafețe împădurite, în valoare de 500 milioane de euro.
Comisia Europeană a aprobat o schemă românească de ajutor de stat, în valoare de 300 de milioane de euro (1,5 miliarde de lei), pentru sprijinirea entităților din sectorul agroalimentar în contextul pandemiei de coronavirus.
Comisia Europeană a aprobat, marți, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă românească pentru sprijinirea regenerării pădurilor, în valoare de 100 milioane de euro.
Forajele de prospectare a terenurilor pe care urmează să se construiască capacități de producție de energie electrică și de hidrogen din surse regenerabile se vor putea face fără documentații de urbanism, potrivit unui proiect de modificare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, adoptat de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională.
Guvernul va stabili, printr-o ordonanță de urgență, în vederea creșterii gradului de absorbție pentru fondurile europene, ca pentru toți beneficiarii Programului Operațional Infrastructură Mare, taxa pe valoarea adăugată (TVA) să fie suportată de la bugetul de stat pentru domeniile care privesc dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor și creșterea producției de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate.
Comisia Europeană a aprobat o investiție de peste 70 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru îmbunătățirea infrastructurii de alimentare cu apă și de colectare și tratare a apelor uzate în județele Sibiu și Brașov.
Uniunea Europeană va renunța la orice intenție de a stopa fondurile europene pentru Ungaria și Polonia, ca parte a noului mecanism pentru statul de drept ce prevede sancționarea țărilor care înregistrează derapaje anti-democratice, transmite agenția Bloomberg, citată de presa maghiară.
Comisia Europeană a aprobat plata unei finanțări de 34 milioane de euro pentru România în cadrul Rezervei de ajustare la Brexit, instrument financiar menit să sprijine statele UE afectate de ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar.
Comisia Europeană a suspendat, vineri, cooperarea cu Rusia și Belarus în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră ale Instrumentului european de vecinătate (ENI CBC), precum și în cadrul programului Interreg pentru regiunea Mării Baltice, ca urmare a agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei.
România va primi o sumă suplimentară de 234 milioane de euro prin intermediul programului REACT-EU, fonduri destinate sprijinirii elevilor defavorizați, creării de noi locuri de muncă, precum și acordării de prime pentru lucrătorii din domeniul sănătății în contextul pandemiei.
Recent, Comisia Europeană a virat alte 1,9 miliarde de euro în contul statului român, după ce au fost atinse țintele și jaloanele din trimestrul IV 2021.
Comisia Europeană a aprobat, luni, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, harta pe baza căreia în România se vor acorda ajutoare regionale în perioada 1 ianuarie 2022 - 31 decembrie 2027, în cadrul Orientărilor revizuite privind ajutoarele de stat regionale.
Statul român riscă să piardă fonduri UE nerambursabile pentru investiții în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) și în energia regenerabilă pentru că nu a identificat încă și nu a comunicat Comisiei Europene ce măsuri intenționează să ia în scopul creșterii ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul termoficării și răcirii, în conformitate cu legislația comunitară.
Brigada Antitero a Serviciului Român de Informații (SRI), în parteneriat cu alte structuri din SRI și cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) din MAI, vrea să construiască un centru de "intervenții multi-risc" în București, pe un amplasament din cadrul bazei sale de pe strada Niagara din sectorul 1 al Capitalei, proiectul urmând să fie finanțat din fonduri UE nerambursabile.
Creșterea economiei României va accelera, în medie, cu un punct procentual pe an între 2021 și 2026, în scenariul în care autoritățile vor reuși să atragă toate fondurile puse la dispoziție prin Planul de redresare și reziliență (PNRR), potrivit Băncii Mondiale, care avertizează că absorbția fondurilor europene este vitală pentru o redresare economică sustenabilă.
România va primi 56 milioane de euro prin intermediul programului REACT-EU, fonduri destinate sprijinirii persoanelor defavorizate.