Datoria publică a României a crescut puternic în luna februarie, cu circa 40 de miliarde de lei, de la 801,69 miliarde lei în ianuarie la 841,29 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Creșterea rapidă a datoriei la începutul anului are loc ca urmare a strategiei Finanțelor de a împrumuta în primele luni o parte mare din necesarul de finanțare pentru întreg anul. Pe măsură ce statul va face în cursul anului plăți mai mari în contul datoriei, la termenele prevăzute, acest impact se va diminua. Un alt aspect important este că gradul de îndatortare din februarie se situează la 52,4% din PIB, în timp ce îndatorarea pentru ianuarie, anunțată inițial la 50,2% din PIB, a fost revizuită la 49,9% din PIB.
Ministerul Finanțelor anticipează un avans al datoriei publice de 95,5 miliarde de lei în acest an, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor disponibile. Suma cu care ar urma să crească datoria, calculată conform metodologiei UE, este cea mai mare cu excepția anului de pandemie 2020, când statul a avut un deficit record, determinat de măsurile luate pentru sprijinirea economiei, printre care posibilitatea dată contribuabililor să amâne plata taxelor.
Datoria statului a continuat să crească și a ajuns la un nou maxim istoric în luna martie, de 715,4 miliarde lei (144,3 miliarde euro), comparativ cu circa 9 miliarde de lei mai mult față de februarie anul acesta, dar cu 121,4 miliarde de lei mai mult raportat la martie 2022, potrivit calculelor Profit.ro. Ponderea în PIB a datoriei publice a coborât din nou sub 50%, după ce în februarie a urcat ușor peste acest nivel, în contextul în care Ministerul Finanțelor a schimbat acum baza de raportare, PIB, și a trecut la cea mai recentă valoare furnizată de Institutul Național de Statistică.
Principalii indici bursieri de la New York s-au depreciat marți, iar randamentele titlurilor Trezoreriei pe termen scurt au continuat să crească, în condițiile în care negocierile privind majorarea plafonului de îndatorare a SUA au rămas în impas.
Un indicator care măsoară gradul de îndatorare la nivel mondial a crescut în primul trimestru al acestui an până la aproape 305.000 de miliarde de dolari, iar creșterea costului serviciului pentru această datorie declanșează îngrijorări cu privire la tensiunile din sistemul financiar, arată un raport al Institutului Internațional pentru Finanțe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, informează Reuters.
Legendarul miliardar american Warren Buffett a declarat sâmbătă că nu își poate imagina ca Washingtonul să permită intrarea Statelor Unite în incapacitate de plată a datoriilor, prin refuzul de a ridica plafonul datoriei țării, cu riscul de a perturba sistemul financiar mondial, transmite Reuters.
Împrumuturile record ale statului din ianuarie urcă datoria publică în jurul pragului de 700 de miliarde de lei, posibil chiar ușor peste acest nivel, relevă datele analizate de Profit.ro. În ultimii ani, statul a împrumutat sume mari pentru a-și acoperi deficitul bugetar (diferența dintre venituri și cheltuieli), iar datoria publică a urcat de peste două ori comparativ cu anul 2018, când se situa la 330,5 miliarde de lei. Guvernul a început 2023 cu împrumuturi record, de peste 55 de miliarde de lei.
Departamentul Trezoreriei americane a început să ia măsuri extraordinare pentru a continua să plătească facturile guvernului federal, în condițiile în care SUA și-au atins limita datoriei publice, a declarat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, citată de CNBC.
Raportul datorie/PIB pentru piețele emergente a revenit la un nivel record în trimestrul al treilea, chiar dacă datoria mondială a scăzut cu 6.400 de miliarde de dolari, până la 290.000 de miliarde de dolari, din cauza aprecierii dolarului american și a încetinirii vânzărilor de obligațiuni, arată un raport al Institutului Internațional pentru Finanțe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, informează Reuters.
Datoria statului a trecut pentru prima dată de pragul de 600 de miliarde de lei în luna aprilie, potrivit datelor publicate acum de Ministerul Finanțelor. Creșterea datoriei publice vine în contextul în care Guvernul a împrumutat în ultimii ani sume mari de bani pentru a finanța deficitul bugetar. Astfel, la final de aprilie, autoritățile înregistrau o datorie publică de 602,9 miliarde lei, 49,2% din PIB. Recent, Finanțele au revizuit îndatorarea anunțată pentru luna martie, de la 50,3%, anunțat anterior, la 48,4%, ca urmare a creșterii peste așteptări a valorii PIB nominal. Indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, relevă date analizate de Profit.ro.
Îndatorarea statului pentru luna martie a fost revizuită de la 50,3%, anunțat anterior, la 48,4% de către Ministerul Finanțelor, ca urmare a creșterii peste așteptări a valorii PIB nominal. Anterior, când îndatorarea de 594 miliarde lei a fost anunțată la 50,3% din PIB, PIB nominal față de care se calcula era de 1.182,92 miliarde lei. Acum, în urma revizuirii PIB nominal la 1.226 miliarde de lei de către INS, datoria de 594 miliarde lei reprezintă 48,4%. Indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie.
Îndatorarea statului s-a menținut în martie peste 50% din PIB, pentru a treia lună consecutiv peste acest prag, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Astfel, după ce indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, pentru luna martie a fost anunțat la 50,3% din PIB. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Autoritățile au transmis deja că nu agreează măsuri restrictive, cum ar fi înghețarea salariilor, și preferă o ieșire din această situație prin investiții și creștere economică.
Ministerul Finanțelor estimează că îndatorarea statului se va situa la 49,4% din PIB la finalul acestui an, potrivit celor mai recente date, disponibile în Programul de convergență. Estimarea de 49,4% reprezintă o îmbunătățire față de cea din decembrie, când Finanțele prognozau în Strategia fiscal-bugetară o îndatorare de 49,8% pentru 2022. Optimismul Guvernului, în contextul în care datoria a trecut de 50% la început de an, posibil doar temporar, vine pe fondul reducerii prognozei de creștere economică de la 4,6%, nivel pe care a fost construit bugetul acestui an, la 2,9%.
Îndatorarea statului a trecut pentru prima dată de de pragul de 50%, în ianuarie și februarie, potrivit datelor publicate acum de Ministerul finanțelor pentru cele două luni. Depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea, presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.
România rămâne în criză politică, acompaniată puternic de cea declanșată de pandemia de coronavirus care a poziționat țara în topul Europei ca număr de infectări. Dacian Cioloș a eșuat, previzibil, să își instaleze Guvernul, iar statul rămâne pradă unui joc politic, la acest moment fără o perspectivă clară.
Datoria statului a crescut cu 5 miliarde de lei în luna august și a ajuns la 550,3 miliarde de lei, de la 545,3 miliarde lei în iulie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Îndatorarea, ponderea în PIB a datoriei, și-a reluat creșterea în august, de la 49,3% în iulie, și a ajuns la 49,7%. În iulie, îndatorarea a scăzut de la 49,5% în iunie, chiar dacă suma datorată a urcat cu 19,3 miliarde de lei. Evoluția a venit din majorarea PIB nominal pentru ultimele patru trimestre, bază la care se calculează îndatorarea.
Acțiunile europene au înregistrat joi cea mai bună evoluție din luna iulie încoace, pe fondul temperării îngrijorărilor legate de evoluția inflației și, în special, de creșterea puternică a prețurilor la energie.
Datoria publică a statului a crescut în luna iulie cu 19,3 miliarde de lei, de la 526,05 miliarde de lei la finalul lunii iunie la 545,34 miliarde lei, dar s-a menținut sub pragul de 50% din PIB, în condițiile în care PIB nominal, față de care se calculează îndatorarea statului, a fost majorat de la 1.062,5 miliarde lei la 1.105,7 miliarde lei. Îndatorarea statului a coborât ușor, în pofida datoriilor mari acumulate în iulie, la 49,3% din PIB.
Îndatorarea se va situa la final de an la 49,1-49,2% din PIB, potrivit ministrului Finantelor, Dan Vilceanu.
Guvernul a plătit în prima jumătate a anului dobânzi record de 8,6 miliarde de lei, în contextul în care și datoria publică a explodat anul trecut, cu un deficit bugetar de 102 miliarde de lei, iar statul continuă și în acest an cu un deficit foarte ridicat, care ar ajunge de la 80 miliarde lei la circa 83 miliarde lei în urma rectificării bugetare, și face planuri pentru noi cheltuieli, cum ar fi Programul Național de Investiții Anghel Salingy, care ar urma să aibă un buget de 50 de miliarde de lei în perioada 2021-2028.
Datoria publică a depășit, probabil, pragul de 50% din PIB în iulie, în contextul în care Guvernul a împrumutat la începutul lunii 3,5 miliarde de euro (17,2 miliarde lei) de pe piața externă. Ieșirea pe piața externă a fost motivată și de nevoia de a-și acoperi necesarul de finanțare în contextul unor luni în care a împrumutat mai greu de pe piața internă. Ministerul Finanțelor a anunțat că datoria publică la finalul lunii mai s-a situat la 49,7% din PIB, în scădere ușoară de la 49,9% din PIB în aprilie. Scăderea a survenit în contextul revenirii economiei, dar și ca urmare a împrumuturilor lunare mai reduse pe piața internă, unde cererea pentru datoria statului este temperată.
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a adoptat, marți, o serie de amendamente la proiectul de lege care aprobă rectificarea bugetară pe acest an, stabilind majorarea punctului de pensie anul acesta cu 40%, în loc de 14%, majorarea salariilor profesorilor, creșterea plafonului programului Start Up Nation și alocarea mai multor fonduri autorităților locale. PSD, care a inițiat amendamentele, ar fi vrut să limiteze și gradul de îndatorare a Guvernului, dar a renunțat în cele din urmă la această idee.
Majoritatea PSD din comisiile reunite pentru buget ale Camerei Deputaților și Senatului a introdus miercuri o serie de amendamente la proiectul de lege care aprobă rectificarea bugetară pe acest an, stabilind majorarea punctului de pensie anul acesta cu 40%, în loc de 14%, și prevăzând că Guvernul nu se poate împrumuta până la finele anului peste plafonul de 40% din PIB.
Datoria statului, calculată ca pondere în PIB, va crește anul acesta la 46,2%, comparativ cu 35,2% anul trecut, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Avansul de 11 puncte procentuale este sub media UE, prognozată să urce cu 15,7 puncte procentuale. Situația șubredă a finanțelor statului român ar urma să se vadă, însă, anul următor, când îndatorarea statului va continua să crească, într-un ritm accelerat care nu ar mai fi întâlnit la niciun alt stat UE. Pentru cele mai multe dintre țările membre, datoria ca pondere în PIB ar urma să scadă, să stagneze sau să urce ușor. Calculat per capita, rezultă că datoria totală a statului crește anul acesta la 5.027 de euro în numele fiecărui român, față de 4.023 de euro anul trecut și 2.933 de euro în anul 2014. Cu împrumuturile pe care Comisia estimează că statul le va lua în 2021, datoria ce revine fiecărui român va ajunge la 6.341 de euro.
Ponderea ratelor la creditele noi în venituri a scăzut cu o cincime după ce Banca Națională a României a introdus o limită maximă pentru gradul de îndatorare aferent debitorilor persoane fizice începând cu ianuarie 2019.