Ministerul Energiei își propune să înființeze până la prima rectificare bugetară de anul acesta o nouă instituție, Centrul Național de Management al Apei Grele (CNMAG), care să preia gestiunea apei grele necesare centralei nucleare de la Cernavodă de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN) Drobeta Turnu Severin, în condițiile în care Regia, aflată în faliment, nu-și mai permite să acopere costurile acestei activități.
Ministerul Energiei vrea introducerea unui nou sistem de subvenționare a proiectelor de producție de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv a proiectului reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, sistem bazat pe mecanismul așa-numitelor contracte pentru diferență (CpD), prin care producătorilor li se garantează un preț minim de vânzare a energiei produse.
Comisia de negociere din cadrul Nuclearelectrica (SNN) ce se ocupă de discuțiile cu China General Nuclear Power (CGN) despre proiectul reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă a avizat, la finalul lunii trecute, continuarea negocierilor cu partea chineză până la 30 iunie 2017, în condițiile în care, la sfârșitul anului trecut, nu se ajunsese la un consens privind documentele investiției.
Extinderea cu 20 de zile peste durata normală a perioadei de oprire planificată a reactorului 1 de la centrala nucleară Cernavodă, care a dus la scăderea producției de energie și a veniturilor din exploatare ale Nuclearelectrica, coroborată cu evoluția defavorabilă a cursurilor principalelor valute în care compania derulează operațiuni, a dus la scăderea cu 27% a profitului net al Nuclearelectrica (SNN) în 2016, la 108,66 milioane lei.
Guvernul își propune să înființeze o nouă entitate care să se ocupe de managementul apei grele necesare centralei nucleare de la Cernavodă, după intrarea în faliment a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) Drobeta Turnu Severin, dar și să investească în deschiderea de noi perimetre de exploatare de minereu de uraniu pentru Compania Națională a Uraniului (CNU).
Compania Națională a Uraniului, cu salariați neplătiți și la limita insolvenței, se judecă în prezent cu autorul studiului, firma Green Hidrofor din Baia Sprie, pentru a mai recupera din cei peste 10 milioane lei cheltuiți. Contractul cu CNU, în care Curtea de Conturi a descoperit mai multe ilegalități, a majorat de 55 de ori profitul firmei controlate de Mircea Coza, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Maramureș.
Licitația pentru studiu fusese lansată în ianuarie anul trecut. Potrivit documentelor procedurii de achiziție, studiul ar fi trebuit să aibă în vedere necesitatea asigurării resurselor financiare pentru deschiderea de noi exploatări de minereu de uraniu ale Companiei Naționale a Uraniului, precum și realizarea unei noi linii de rafinare, mult mai eficientă și cu costuri mai mici de operare.
Până în prezent, ultima estimare oficială a costurilor construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă era de 6,5 miliarde euro și data din 2012. Anterior, investiția era estimată la 4 miliarde euro. În noiembrie anul trecut, directorul general al Nuclearelectrica declara că studiul de fezabilitate din 2012 va fi actualizat.
Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă vor fi puse în funcțiune în intervalul 2025-2030, arată producătorul de energie Nuclearelectrica, care administrează centrala nucleară.
Reacția ministerului vine după ce Fondului Proprietatea, acționar minoritar al Nuclearelectrica, a afirmat public că proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dezvoltat de Nuclearelectrica în parteneriat cu China General Nuclear Power, este nefezabil și ar putea crea mari prejudicii acționarilor companiei în cazul în care este continuat.
Fondul Proprietatea, acționar al Nuclearelectrica, apreciază că proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dezvoltat de Nuclearelectrica în parteneriat cu China General Nuclear Power, este nefezabil și ar putea crea mari prejudicii acționarilor companiei în cazul în care este continuat.
Ministerul Energiei a calculat că proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dezvoltat de Nuclearelectrica în parteneriat cu China General Nuclear Power, ar fi rentabil la un preț al energiei de 82 euro/MWh, în condițiile în care, în prezent, pe piața românească, energia electrică se tranzacționează engros la cotații de sub 40 euro/MWh.
Pe 9 noiembrie 2016 se împlinește un an de la semnarea Memorandumului de înțelegere între Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation cu privire la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, estimat în prezent la 6,5 miliarde euro.
"Reîncălzirea" subiectului vine la scurt timp după ce noul premier de la Londra, Theresa May, a anunțat amânarea proiectului de construire a centralei nucleare britanice Hinkley Point C, estimat la peste 21 miliarde euro, din cauza îngrijorărilor legate de implicarea Chinei în proiect, prin intermediul China General Nuclear Power, care ar urma să asigure o treime din finanțare.
În iulie anul trecut, guvernele român și canadian au semnat un protocol suplimentar la acordul dintre cele două state privind cooperarea în domeniul nuclear, acord aflat în vigoare, cu modificări și adăugiri, din 1977.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să trimită spre rejudecare Curții de Apel București (CAB) o cerere de anulare a acordului de mediu al proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă formulată de ONG-urile Greenpeace și Bankwatch.
Termenul-limită până la care Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation ar fi trebuit să ajungă la un acord cu privire la documentele investiției în proiectul comun de construire și operare a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă a expirat pe 9 mai, iar acționarii Nuclearelectrica au fost convocați pe 18 iulie pentru a aproba prelungirea acestuia cu 4 luni.
În decembrie 2014, după ce a demisionat din Guvernul Ponta, fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, afirma că este inacceptabil ca statul român să garanteze companiei chineze China General Nuclear Power o rată de rentabilitate internă de 15% pentru investiția în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.
Noul furnizor de uraniu al Nuclearelectrica, compania canadiană Cameco, a încheiat recent un acord de cooperare cu partenerul chinez al Nuclearelectrica la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, China General Nuclear Power. Unul dintre principalele zăcăminte de uraniu exploatate în prezent de către canadieni se află în Kazahstan, cu care România a semnat în 2010 un acord privind importul de uraniu.
Profitul net al Nuclearelectrica a crescut cu 88,68% în primul trimestru al anului, la 66,861 milioane lei, în condițiile în care reducerea cheltuielilor din exploatare ale companiei, inclusiv grație eliminării obligației de plată a impozitului pe construcții speciale, așa-numita "taxă de stâlp", pentru cele 2 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, a fost mai amplă decât scăderea veniturilor Nuclearelectrica.
Șeful sucursalei Cernavodă a Nuclearelectrica, Ionel Bucur, a demisionat din funcție după ce a fost trimis în judecată de DNA la jumătatea lunii trecute pentru abuz în serviciu și conflict de interese, fapte care, potrivit procurorilor, ar fi dus la prejudicierea cu peste 3 milioane euro a Nuclearelectrica (SNN), prin acordarea preferențială a unui contract de protecție și pază a activelor centralei nucleare de la Cernavodă
Măsurile de sprijin luate în calcul de autorități pentru proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă includ garanții de stat pentru obținerea de credite destinate finanțării lucrărilor, precum și un mecanism de asigurare a unui preț minim de vânzare a energiei electrice produse de noile reactoare, care să protejeze investitorii de fluctuațiile defavorabile ale pieței.
Premierul Dacian Cioloș a trimis o scrisoare companiei chineze de stat China General Nuclear Power Corporation, partenerul Nuclearelectrica în proiectul reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, scrisoare în care au fost conturate o serie de măsuri de sprijin și de angajamente ale statului român în legătură cu proiectul.
Potrivit legislației naționale în vigoare, care o transpune pe cea europeană, agenții economici datorează ANAR contribuții financiare pentru utilizarea resurselor de apă, precum și pentru primirea apelor uzate.
Nuclearelectrica a atribuit consorțiului format din firmele Deloitte Consultanță, Elcomex IEA și casa de avocatură Peli Filip un contract de servicii de asistență și consultanță juridică, financiară și tehnică în legătură cu proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, contract în valoare de 1,34 milioane euro, TVA inclus.