Din 2008, prețul de referință al gazelor pentru calculul redevențelor a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, cât era la acea dată prețul reglementat de vânzare al gazelor naturale din producția internă. În prezent, pe piețele centralizate de gaze din România, gazele se vând cu prețuri cuprinse între 61 și 90 lei/MWh, iar pe bursele europene - cu circa 15 euro/MWh.
"Sperăm să putem închide aceste discuții (cu Guvernul român - n.r.) în mod satisfăcător în următoarele câteva luni. Iar dacă putem face asta, vom trece la faza de dezvoltare, pentru că este un proiect care, cu o fiscalitate corectă și stabilă, va funcționa la prețurile actuale", a declarat Mark Albers, vicepreședinte-senior al ExxonMobil, la o întâlnire cu analiștii de investiții.
Guvernul a aprobat o notă privind elaborarea unui act normativ pentru "sistematizarea redevențelor din domeniul resurselor minerale".
Schimbarea conducerii ANRM, după aproape 5 ani, survine la puțin timp după ce Curtea de Conturi a publicat un raport extrem de critic la adresa activității instituției din perioada 2011-2015. De asemenea, anul acesta ar trebui finalizată modificarea legislației primare în sectorul de petrol și gaze, precum și în cel minier, inclusiv în privința taxării, dar și a reglementării activităților miniere periculoase pentru mediu.
În alte state, precum Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Norvegia, Canada sau SUA, există norme speciale cu privire la regimul ,,lucrătorilor offshore” străini, adică al persoanelor nerezidente care muncesc pe platforme petroliere maritime în sistem de rotație, însă România nu are încă asemenea reglementări.
Societatea Națională a Sării, monopolul controlat de Ministerul Economiei, avea la finalul anului trecut datorii la bugetul de stat de 50,1 milioane lei, reprezentând redevențe miniere neachitate aferente producției din 2010-2013, plus dobânzi și penalități.
Prin noua legislație fiscală aplicabilă sectorului de țiței și gaze, programată să intre în vigoare în 2017, rata efectivă de impozitare a companiilor petroliere nu va depăși nivelul de 60%, care este media practicată la nivel internațional, se arată în ultima ediție a programului de convergență economică, elaborată de Guvern.
Statul român, care deține 20,6% din acțiunile producătorului de țiței și gaze OMV Petrom, l-a propus pe Dan Manolescu pentru poziția de membru al Consiliului de Supraveghere al companiei controlate de grupul austriac OMV. Manolescu a fost secretar de stat la Finanțe, unde s-a ocupat inclusiv de elaborarea unui nou regim de taxare a producției de țiței și gaze și de negocierea acestuia cu companiile de profil.
Unele companii miniere refuză să achite redevențele miniere, majorate față de nivelul de la data încheierii licențelor de concesiune, și plătesc doar cuantumul inițial, susținând că statul le-a mărit ilegal. Lista acestor companii nu este divulgată, dar totalul redevențelor neplătite se ridică la aproape 38 milioane lei.
Guvernul a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la unele fapte care ar putea constitui infracțiuni, sesizate în urma unui control efectuat la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) de către Corpul de Control al primului-ministru, valoarea totală estimată a prejudiciilor constatate în cadrul controlului ridicându-se la 7,93 milioane lei.
O investiție de 1 miliard de euro în sectorul petrolier contribuie cu 3,2 miliarde de euro la Produsul Intern Brut (PIB) și asigură peste 45.000 de locuri de muncă nou create sau menținute în economie, potrivit unui studiu realizat de KPMG la comanda Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).
Investițiile necesare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature de țiței și gaze, care să oprească declinul natural al producției de hidrocarburi din România, sunt uriașe, motiv pentru care Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) a recomandat Guvernului reducerea redevențelor pentru producția extrasă din aceste zăcăminte vechi, a declarat președintele Asociației, Artur Stratan, la conferința Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, organizată de Profit.ro la BNR.
În programul electoral al președintelui Iohannis figura ideea că proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale, precum și autoritățile locale în jurisdicția cărora se derulează astfel de lucrări, ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de petrol, gaze și minerit, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat.
Scăderea prețului la țiței de anul trecut a redus cu aproape 12% încasările statului român din redevențe petroliere în primele 9 luni din 2015, la 896,6 milioane lei, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).
În discuțiile cu FMI, variantele luate în calcul în privința cotei noului impozit pe profitul obținut de companiile petroliere din activitatea de producție de țiței și gaze au fost, inclusiv luna trecută, de 35%, 40% și 45%, oficialii statului susținând însă cota de 35%. Demisia Guvernului Ponta a întrerupt negocierile cu FMI pe această temă.
În prezent, pentru calculul sumelor datorate ca redevențe de petroliștii români se iau ca referință prețurile sortimentului Suez-Blend, care este benchmark și pentru producția de petrol a Egiptului. Studiul care a stabilit această referință a fost realizat în 1995 de către ICERP Ploiești.
Statul român a încasat anul trecut, din redevențe petroliere, un total de 1,38 miliarde lei, cu 13,3% mai mult decât în 2013, principala cauză fiind majorarea de către stat a prețului de vânzare a producției interne de gaze și eliminarea treptată a prețurilor reglementate la gaze, în condițiile în care prețurile la țiței s-au redus semnificativ în 2014.
Secretarul de stat demisionar declara, în mai, că Guvernul va trimite Parlamentului, în septembrie, un proiect de lege privind modificarea sistemului actual de redevențe petroliere, care va include și un impozit pe profitul din exploatare, precum și deduceri pentru investiții.
Studiul apare în contextul în care Guvernul ia în calcul o nouă amânare a modificării sistemului de redevențe, dar și introducerea unei noi taxe, care să vizeze doar profiturile obținute din exploatarea gazelor naturale, precum și prelungirea până în 2021 a aplicării impozitului de 60% pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețurilor la gaze, în concordanță cu extinderea calendarului de liberalizare până în anul respectiv.