Un volum record, de 77 GWh de gaze, reprezentând 30% din producția internă curentă, a fost tranzacționat marți pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), cel mai ridicat de la înființarea acestei platforme de tranzacționare.
Producția ridicată de energie regenerabilă din vestul Europei de sâmbătă și consumul redus de weekend vor face ca pe piața spot din România prețul negativ al energiei electrice să atingă un nou record, de 273,4 lei/Wh. Acesta este prețul pe care producătorii îl vor achita furnizorilor pentru ca aceștia să le preia energia în intervalul orar 14-15.
Prețurile negative la energie înregistrate pe piața spot din România nu numai că nu vor scădea facturile clienților finali, ci ar putea chiar să le mărească, susține, într-o analiză, Agenția Energia Inteligentă (AEI).
Producătorii de electricitate vor plăti mâine, timp de 7 ore furnizorilor pentru a le prelua curentul excedentar, acesta fiind cel mai ridicat numar de ore cu preț negativ înregistrat intr-o zi pe piața spot autohtonă. În ultima săptămână, cum a relatat Profit.ro, au existat deja 17 intervale orare cu prețuri negative, jumătate din numărul total record de ore de acest fel de anul trecut.
Producătorii de electricitate vor plăti mâine, timp de o oră, 142,39 lei furnizorilor pentru a le prelua curentul excedentar, acesta fiind cel mai ridicat preț negativ înregistrat pe piața spot autohtonă. În ultima săptămână, cum a relatat Profit.ro, au existat deja 10 intervale orare cu prețuri negative, o treime din numărul total record de ore de acest fel de anul trecut.
Companiile autohtone extrag astăzi de peste două ori mai multe gaze din depozite decât vor înmagazina, semnalând practic sfârșitul sezonului de iarnă, de extragere, și începutul celui de primăvară, de injecție de gaze în depozite.
Producătorii autohtoni de energie electrică au un început de primăvară dificil, în numai 3 zile au fost nevoiți să plătească furnizorii pentru a le prelua energia în exces timp de 6 ore, o cincime din numărul total de ore cu prețuri negative înregistrat anul trecut. În acest ritm, până la finalul acestei luni va fi spulberat recordul stabilit în 2023.
Piața spot de energie din România a înregistrat anul trecut un număr record de 32 de ore cu prețuri negative la energie electrică, în care producătorii practic au plătit furnizorii să le preia energia. Cifra din România este însă una redusă, la nivelul UE fiind înregistrate nu mai puțin de 6470 ore cu prețuri negative, în creștere de peste 10 ori a numărului de ore cu astfel de prețuri din 2022.
Companiile autohtone extrag astăzi de peste două ori mai multe gaze din depozite decât vor înmagazina, semnalând practic sfârșitul sezonului de iarnă, de extragere, și începutul celui de primăvară, de injecție de gaze în depozite.
Ultima zi a lunii martie este prima zi din acest an când pe piața spot de electricitate au fost înregistrate prețuri negative la energie, timp de 4 ore producătorii practic plătind furnizorii să le preia energia.
Nivelul ridicat al înmagazinării și scăderea consumului au coborât nu numai prețurile spot, ci și pe cele forward sub prețul reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii sunt obligați să vândă gaze furnizorilor pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor.
Chiar dacă ne aflăm în plină iarnă, prețul spot al gazelor cu livrare în zilele de joi și vineri a coborât cu aproape 9% sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, ca urmare a gradului ridicat de înmagazinare, atât din România, cât și din statele vecine, și al prețurilor regionale reduse, relevă date analizate de Profit.ro.
Chiar dacă ne aflăm în plină iarnă, prețul spot al gazelor a coborât sub cel reglementat de 150 lei/MWh ca urmare a vremii călduroase și a scăderii consumului, atât anual, cât și sezonier pe perioada sărbătorilor, consumatorii industriali fiind în mare parte închiși.
Prețul spot al gazelor de pe platforma operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a coborât marți sub 183 lei/MWh (36,7 euro/MWh), cel mai redus nivel al ultimelor 40 de zile, în pofida faptului că ne aflăm în plină iarnă, consumul intern situându-se la un nivel dublu celui al producției interne curente, și că în prezent companiile autohtone importă atât din Bulgaria, cât și din Ucraina, exporturile fiind în schimb nule.
Bitcoin a depășit, marți, pragul de 35.000 de dolari pentru prima dată din mai anul trecut, extinzând un raliu alimentat de așteptările privind aprobarea primelor ETF-uri cu tranzacții la vedere pe acest simbol în SUA.
Prețurile gazelor de pe piețele spot au coborât săptămâna trecută sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii autohtoni în vederea acoperirii consumului casnic și cel al producătorilor de energie termică (PET-urilor), în urma umplerii depozitelor existând un surplus de gaze pe piața internă. Și volumele tranzacționate au crescut, existând zile în care aproximativ o treime din producția internă vânzându-se pe aceste piețe.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România care recent s-a listat pe BVB, a vândut către operatorul pieței centralizate de energie, OPCOM, companie deținută de Transelectrica, energie electrică în valoare de 2,3 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului prin Mecanismul de achiziție centralizată de energie electrică (MACEE), impus de Guvern pe următorii 2 ani.
Prețul gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut cu 10 lei/MWh în ultima săptămână, marți el situându-se în apropierea celui reglementat, de 150 lei/MWh, pe care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii în vederea acoperii consumului consumatorilor casnici și societăților de termoficare.
Valurile de căldură din ultimele săptămâni au condus la o creștere a consumului intern de electricitate, la o medie orară de peste 7.000 MW, ceea ce a făcut ca România să devină importatoare netă de curent electric și ca prețurile de pe piața spot să crească.
Cotațiile bitcoin au urcat, joi, la cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, după ce mai mulți giganți din sectorul financiar au cerut aprobarea autorităților americane pentru lansarea de fonduri ETF cu tranzacții la vedere pe acest simbol, alimentând optimismul că activele digitale vor deveni mai atractive pentru investori.
România exportă miercuri 4 milioane mc de gaze, 18% din producția internă curentă, în Ungaria și Republica Moldova, în condițiile în care nu importă niciun mc de gaze ca urmare a intrării în revizie a gazoductului Turk Stream pentru o săptămână. România era deja în ultimul timp exportator net, însă chiar și în condițiile în care Turk Stream era în revizie, de obicei fie nu exporta, fie importa gaze. În prezent însă, producția autohtonă nu numai că acoperă consumul intern și înmagazinările, dar poate suplini și o parte din livrările de gaz rusesc sistate către alte state ca urmare a nefuncționării celui mai important gazoduct din regiune.
Distrugerea cererii, nivelul ridicat al înmagazinării și producția în creștere au făcut ca prețul spot al gazului să coboare sub 100 lei/MWh, cel mai redus nivel al ultimilor 2 ani, după ce în urmă cu 10 luni acesta atinsese un maxim istoric de 12 ori mai ridicat decât actuala cotație, de peste 1.200 lei/MWh.
Prețul mediu al energiei electrice tranzacționată pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de OPCOM, pe care se tranzacționează echivalentul a 22,5-40% din consumul intern, a coborât în ultimele 2 săptămâni sub prețul reglementat de 450 lei/MWh la care aceeași instituție OPCOM cumpără de la producători și vinde către furnizori energie, potrivit Mecanismului de achiziție centralizată de energie electrică (MACEE), impus de guvern pentru următorii 2 ani.
Prețul gazului pe piața liberă, atât pe cea spot, cât și pe cea forward ale Bursei Române de Mărfuri (BRM), se situează de câteva zile cu 15% sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii sunt obligați să vândă, iar furnizorii să cumpere, gazele din producția internă. În timp ce în Europa, prăbușirea prețurilor gazelor a început să fie transferată în facturile consumatorilor finali, în cazul României, reglementarea (la 150 lei/MWh pe piața angro) și plafonarea prețurilor (la 310, respectiv 370 lei/MWh la consumatorul final) împiedică acest lucru.
Gradul ridicat de depozitare pentru această perioadă a anului, dar și scăderea considerabilă a consumului, atât în UE, cât și în România, au făcut ca prețul gazului cu livrare în ziua următoare să coboare joi pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) sub prețul la care sunt obligați să vândă gaze furnizorilor pentru acoperirea consumului clienților casnici, de 150 de lei/MWh pentru prima dată în ultimele 22 de luni.