Guvernul păstrează majoritatea măsurilor dure de impozitare anunțate inițial, confirmând informațiile anunțate anterior de Profit.ro. VEZI DOCUMENTUL INTEGRAL MAI JOS
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Microîntreprinderile cu cifra de afaceri sub 300.000 de lei/60.000 de euro vor plăti un impozitul de 1% din cifra de afaceri. Cele care au cifra de afaceri între 300.001 lei și 2,5 milioane de lei, impozitul va fi de 3% din cifra de afaceri, potrivit proiectului de lege pregătit de Guvern.
Pentru microîntreprinderile cu cifra de afaceri între 300.001 lei și 2,5 milioane de lei care au o rată de profitabilitate mai mare de 30% este introdus automat impozitul pe profit de 16% și dispare impozitul de 3% pe cifra de afaceri, conform Presshub.
„La articolul 51, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;
b) 3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, CAEN: 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – „Activități juridice” – numai pentru activitățile avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.”
39. La articolul 51, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alin. (41) – (43), cu următorul cuprins:
„(41) În cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere, depășesc nivelul de 60.000 euro, sau microîntreprinderea începe să desfășoare activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. b).
(42) În situația în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere nu mai desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 și veniturile nu depășesc nivelul de 60.000 euro, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. a).
(43) În situația în care persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 obțin venituri și din alte activități în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplică și pentru veniturile din aceste alte activități.”
40. La articolul 52, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 60.000 euro și o rată a rentabilității de peste 30%, calculată ca raport între profitul contabil și veniturile totale, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează acest caz.
În sensul prezentului alineat, în cazul în care contribuabilul înregistrază pierdere contabilă, se consideră că rata rentabilității este zero.”
41. La articolul 52, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(5) Limitele fiscale prevăzute la art. 51 alin. (1), alin. (41) și (42), precum și alin. (1) și (11) ale prezentului articol, se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.”
42. La articolul 52, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (51), cu următorul cuprins:
„(51) În cazul microîntreprinderii care, în cursul anului, se găsește în situația prevăzută la art. 47 alin. (11), suplimentar față de regulile prevăzute la alin. (5), limita fiscală privitoare la plafonul de 500.000 euro, prevăzută la alin. (1), se verifică luând în calcul veniturile acesteia cumulate cu veniturile întreprinderilor legate.”
43. La articolul 52, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(7) În situația în care, în cursul anului fiscal, oricare dintre asociații/acționarii unei microîntreprinderi deține, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și la alte microîntreprinderi, asociații/acționarii trebuie să stabilească microîntreprinderea/microîntreprinderile care iese/ies de sub incidența prezentului titlu și care urmează să aplice prevederile titlului II începând cu trimestrul în care se înregistrează situația respectivă, astfel încât condiția de deținere a unei singure microîntreprinderi să fie îndeplinită.
Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor se comunică organului fiscal competent, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, și este definitivă pentru anul fiscal curent”, menționează proiectul de lege privind unele măsuri fiscale.
Scutirile de impozit, limitate
Scutirea de impozit în IT, agricultură și industria alimentară se aplică doar pentru venituri lunare brute sub 10.000 lei.
„51. La articolul 60 punctul 5, literele c) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:
c) veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut de lege pentru activitățile din domeniul construcțiilor prevăzute la lit.
a) Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, după caz, pentru veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere depusă la angajator/plătitor, după caz.
Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.
d) scutirea se aplică potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului finanțelor.”
51. La articolul 60 punctul 7, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:“c) veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare lunar pentru 8 ore de muncă/zi, prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară, stabilit potrivit legii pentru domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară.
Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, după caz, pentru veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere depusă la angajator/plătitor, după caz.
Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale“, menționează documentul propus de Guvernul Ciolacu.
Mai multe produse vor aplica TVA de 9% în loc de 5%, iar altele de 19% în loc de 9%.
Cresc accizele la țigarete și produse alcoolice. Este introdusă o nouă taxă, respectiv un impozit special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare: clădiri cu valoare individuală sau cumulată peste 2.500.000 de lei sau autoturisme de peste 375.000 lei.
O nouă taxă pentru companii, respectiv „ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit”.
Este menținut dreptul companiilor de a redirecționa din profit către ONG-uri
Dar, noul proiect de lege introduce mai multe trepte în funcție de care o companie poate sponsoriza sau sprijini o organizație neguvernamentală.
„La articolul 25 alineatul (4), litera i) se modifică și va avea următorul cuprins:
„i) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri;
2. valoarea reprezentând:
(i) 20% din impozitul pe profit datorat, în cazul în care se înregistrează echivalentul în lei a unei cifre de afaceri mai micã de 10.000.000 euro, inclusiv.
Cheltuielile cu sponsorizarea și/sau mecenat pentru realizarea de investiții din domeniul sănătății și asistenței și protecției sociale se includ în procentul de 20% indiferent de valoarea cifrei de afaceri;
(ii) 15% din impozitul pe profit datorat, în cazul în care se înregistrează echivalentul în lei a unei cifre de afaceri cuprinse între 10.000.001 și 50.000.000 euro, inclusiv;
(iii) 10% din impozitul pe profit datorat, în cazul în care se înregistrează echivalentul în lei a unei cifre de afaceri de peste 50.000.000 euro.
În cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de prezenta literă, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, potrivit alin. (4^1)”, se arată în proiectul de lege.
O modificare importantă: cheltuielile cu sponsorizarea și/sau mecenat pentru realizarea de investiții din domeniul sănătății și asistenței și protecției sociale se includ în procentul de 20% indiferent de valoarea cifrei de afaceri. Așadar, o companie nu mai poate da bani, unui ONG sau unei alte instituții în afara redirecționării din impozit.
