Economiștii UniCredit Bank văd o creștere a probabilității ca noul guvern din România, ce va rezulta după alegerile din iarnă și care ar urma să fie alcătuit tot din PSD și PNL, să majoreze taxarea pentru a reduce deficitul bugetar, în loc să crească colectarea. Ar urma să crească toate tipurile de taxe și impozite, inclusiv TVA, ceea ce va menține inflația ridicată și va afecta creșterea economică.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Se înmulțesc semnalele și avertismentele că actuala putere politică va lua calea unei noi creșteri a fiscalității din 2025, când speră să rămână la putere, după alegerile parlamentare. Guvernul PSD-PNL a crescut unele taxe și impozite de la începutul acestui an și a evitat să ia măsuri pe partea de cheltuieli, în condițiile în care în acest an urmează patru rânduri de alegeri: europarlamentare și locale (ce vor fi organizate în același timp la începutul verii), prezidențiale (posibil în septembrie) și parlamentare (programate pentru decembrie).
„Cifrele bune din sondaje pentru AUR și SOS au fost folosite de actuala guvernare PSD-PNL pentru a amâna ajustarea fiscală pentru 2025, până după alegeri. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a exclus orice majorare de taxe în 2024, în pofida faptului că deficitul bugetar cash pentru primele două luni este estimat la aproximativ 29 de miliarde de lei (1,8% din PIB), cel mai mare din istorie”, arată economiștii UniCredit Dan Bucșa (Londra) și Anca Negrescu (România), conform documentului analizat de Profit.ro.
Deficitul bugetar din ianuarie și februarie, anunțat în premieră de Profit.ro, a fost confirmat de Finanțe la 29 de miliarde de lei (sau 1,7% din PIB după prognoza oficială privind dimensiunea economiei la finele anului), pe fondul creșterii cheltuielilor cu 27%, în timp ce veniturile s-au majorat cu doar circa 17%.
Unele cheltuieli, care sunt și cele mai importante după ponderea în buget, vor rămâne pe o dinamică mare tot anul – cum sunt cele cu salariile și asistența socială (așa-numitele cheltuieli rigide) - cheltuielile de personal au crescut cu 20% peste nivelul din ianuarie-februarie 2023, în timp ce cele cu pensiile și asistența socială s-au majorat cu aproape 12%. Au explodat și cheltuielile cu bunurile și serviciile cu aproape 26%, dar și cele cu investițiile, care s-au dublat față de anul precedent.
UniCredit Bank vede deficitul deficit bugetar la 6,3% din PIB în acest an, la fel ca anul trecut și în răspăr cu prognoza oficială de scădere la 5%.
„Nu credem că colectarea impozitelor se va îmbunătăți în 2024, în timp ce veniturile fiscale excepționale și transferurile de profit de la companiile energetice vor scădea comparativ cu 2023, deoarece prețurile au scăzut în Europa. Cheltuielile legate de alegeri, transferurile către autoritățile locale și creșterile de salarii și pensii vor crește cheltuielile bugetare”, consideră economiștii UniCredit.
Analiștii băncii dau o probabilitate foarte scăzută pentru majorări de taxe în acest an, chiar dacă premierul Marcel Ciolacu a menționat că ar putea fi luate astfel de măsuri în cazul în care deficitul crește peste 5%.
Motivul? Calendarul electoral. Alegerile parlamentare ar putea fi mutate mai devreme doar dacă Parlamentul este dizolvat, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum după 1989 și nici nu se poate face în ultimele 6 luni de mandat prezidențial.
O posibilă sursă de economisiri sunt cele cu investițiile publice, însă UniCredit arată că tendința de a tăia de la infrastructură a scăzut după 2020.
„Acestea fiind spuse, ne așteptăm ca mediul fiscal să se schimbe rapid după alegerile parlamentare”, arată economiștii.
Ipotezele premierului Ciolacu privind modificările fiscale ce ar putea fi luate după alegeri sunt fie o cotă unificată de impozit direct de 16% (pe venit, profit, dividende, microîntreprinderi și profesioniști), cu potențiale scutiri de impozit pentru profiturile reinvestite; cote progresive de impozitare pe venitul personal (de ex. 10% și 20-25%); cote TVA crescute cu 2-3 puncte procentuale.
„Prima și a treia opțiune ar fi mai ușor de implementat decât a doua opțiune, care este împiedicată de capacitățile tehnice limitate ale autorității fiscale (ANAF)”, arată analiștii.
„Ne așteptăm în continuare la o combinație de măsuri, inclusiv taxe mai mari pe venit, profit, proprietate, mărfuri și TVA. Un pachet fiscal mare ar putea împinge deficitul bugetar la aproximativ 4,7% din PIB în 2025 dacă va fi implementat din ianuarie. Dacă pachetul este amânat pentru iulie 2025, atunci deficitul bugetar ar depăși 5,5% din PIB anul viitor. Ca întotdeauna, ne așteptăm ca politicienii să opteze pentru cote de impozitare mai mari, în loc să se concentreze pe îmbunătățirea colectării impozitelor. Principalele motive sunt oportunitatea și capacitatea instituțională limitată”, consideră economiștii UniCredit Bank.
Recent, Fondul Monetar Internațional a recomandat o creștere a taxării în România pentru a limita deficitul bugetar.
Banca estimează, pe baza ultimelor sondaje de opinie, că PSD (28-30%) și PNL (15-25%) vor fi la guvernare și din 2025, cu o majoritate simplă, în care ar putea coopta și pe UDMR dacă nu au suficiente voturi. AUR are 10-20% intenție de vot, în timp ce SOS România are 4-10%.
Taxe mai mari = creștere economică mai mică, inflație mai mare
Creșterea economică ar urma să accelereze ușor, la 2,7% în acest an, față de 2,1% anul trecut, pe fondul politicii fiscale laxe (adică a deficitului ridicat), a creșterii rapide a veniturilor fiscale și a cheltuielilor cu investițiile în infrastructură, totul pe fondul unei cereri externe mai mari din a doua parte a anului, care rămâne însă sub îndoială, arată economiștii UniCredit.
Pe de altă parte, creșterea economică ar urma să se cadă la 1,9% anul viitor, considerabil sub potențial, „deoarece consumul privat ar putea crește cu doar 1,3% din cauza unor creșteri de taxe”.
„În funcție de structura măsurilor fiscale, construcțiile și serviciile private ar putea fi, de asemenea, afectate”, mai adaugă economiștii.
Economiștii altor bănci au redus prognozele de creștere economică pentru acest an la 2,6-2,8%, dar se așteaptă în general la o accelerare a economiei în 2025. Spre exemplu, ING vede un avans de 2,8% în acest an și unul de 3% în 2025, în timp ce BCR vede o accelerare de la 2,6% la 3,9% anul următor.
Inflația ar urma de asemenea să stea la un nivel ridicat, la 5,6% la finele acestui an (comparativ cu prognoza BNR de 4,7%) și tot la 5,6% și la finele lui 2025 (față de o revenire la limita de sus a țintei de 3,5%, estimată de BNR).
UniCredit se așteaptă ca Banca Națională a României să reducă dobânda cheie la 6% în acest an, de la nivelul curent de 7%, și să facă primul pas în acest sens la ședința din mai. Alte scăderi ar urma să vină anul viitor.
„Chiar dacă guvernul va majora TVA anul viitor, ne așteptăm ca BNR să reducă în continuare dobânda de politică monetară la 4,5%”, arată analiștii.
Bucșa și Negrescu cred că Mugur Isărescu va obține cel mai probabil un nou mandat în fruntea BNR, al șaptelea.
Deficitul extern ar urma să se mențină deosebit de ridicat, la 6,6% din PIB în acest an, pe fondul deficitului bugetar ridicat, dar ar urma să scadă la 5,1% anul următor, pe fondul scăderii cererii interne, în contextul noilor măsuri fiscale.
Chiar cu un deficit extern ridicat, intrările de investiții străine, fonduri europene și împrumuturi externe vor continua să alimenteze rezerva valutară, arată UniCredit, care se așteaptă ca Banca Centrală să mențină cursul la sub 5 lei/euro în acest an și să permită o depreciere până la 5,07 lei/euro pe parcursul anului viitor.
