În primele două articole legate de industria ospitalității și de investițiile în hoteluri, am încercat să vă introduc în acest domeniu specific și interesant în panoplia investitorilor structurali (în general fonduri de investiții) sau individuali (persoane private).
În acest articol ne vom ocupa în mod special de poziția Românei de până la alegerile prezidențiale în piața investițiilor hoteliere.
Așa cum vedem în fiecare zi, omenirea se află într-o situație extrem de complexă și periculoasă. Unii spun chiar că situația de azi, în lume, se aseamănă din ce în ce mai mult cu cea din 1920. România de circa zece ani este pe o pantă ascendentă și continuă să se dezvolte, în ciuda dificultăților economice mondiale. Să sperăm că de această dată nu vom avea...ghinionul ca această ascensiune să fie brusc întreruptă de o altă criză mondială, pentru a avea încă timpul necesar să ne aliniem și noi unui nivel de trai cât mai decent.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
În acest context dificil, asistăm, totuși, la o dezvoltare importantă a investițiilor în sectorul hotelier. Mulți sperau de mai bine de 30 de ani că turismul va fi industria care va crește cel mai mult. Turismul însă „crește odată cu țara”. Nu poți avea o dezvoltare sustenabilă a turismului fără o dezvoltare a infrastructurii, cât și a mediului socio-economic. Investițiile în industria hotelieră sunt direct legate de dezvoltarea turismului. Îmbunătățirea infrastructurii de turism este esențială pentru creșterea nivelului de competitivitate a industriei turistice românești pe harta turistică internațională, iar un portofoliu diversificat de proiecte de investiții va spori șansa României de a performa în cadrul unui sector atât de competitiv la nivel mondial.
Dezvoltarea infrastructurii de turism și promovarea patrimoniului au făcut ca aproximativ 2,8 milioane de turiști străini să sosească în structurile de primire turistică în anul 2018, 2,7 milioane în 2019, peste 454 mii în anul 2020 (an pandemic), 879 mii în anul 2021, 1,7 milioane în anul 2022 și 2,1 milioane turiști străini în anul 2023 (Institutul Național de Statistică (INS), "Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică", seria de date TEMPO-Online, accesat în aprilie 2024, .- cifre probabil incomplete, deoarece captarea totală a datelor pe ansamblul infrastructurilor turistice este încă deficitară).
În același timp, peste 10 milioane de turiști români au sosit în unitățile de primire turistică în anul 2018, 10,7 milioane în 2019, 5,9 milioane în anul 2020, 9,3 milioane în anul 2021, 10,9 milioane în anul 2022 și 11,8 milioane turiști români în anul 2023.
Ministerul Economiei, Antreprenariatului și Turismului (META) desfășoară un program de susținere financiară a autorităților administrației publice locale (la nivel de județ, municipiu, oraș, comună), în completarea resurselor proprii ale acestora, pentru finanțarea proiectelor de investiții în infrastructură de turism (MEATA: "Raport privind evoluția turismului în România în perioada 2018–2023", disponibil pe .). Înființarea (până acum timidă și cu întârziere) a organizațiilor de management al destinațiilor (OMD) va da un nou impuls unei mai bune organizări a resurselor, iar activitatea susținută a federației de profil FIHR reprezintă un nou atu al acestui parcurs însemnat.
Dezvoltarea infrastructurii de turism a atras creșterea investițiilor publice și private în domeniul turismului, prin dezvoltarea structurilor de primire turistică. Dacă ne uităm la începutul tardiv, dar binevenit al reabilitării unor infrastructuri și a creării de noi facilități, precum telegondole și pârtii de schi (precum la Borșa, Câmpulung Moldovenesc, Voineasa), cât și prin începerea reabilitării unor structuri de bază în turismul balnear și de sănătate (Borsec, Felix Oradea, Covasna, etc.), putem avea o viziune mai optimistă că ceva se întâmplă, în sfârșit.
Această dezvoltare a infrastructurii contribuie în mare măsură la creșterea numărului turiștilor români și străini. Pe județe, numărul de sosiri ale turiștilor a înregistrat valori mai mari în special în Constanța, în București și Brașov. Au venit mai mulți turiști din țări precum Germania, Italia și Israel. Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră în primele opt luni, au fost de 9,396 milioane persoane, 3,005 milioane dintre aceștia provenind din țările Uniunii Europene (cf. MEATA).
În ceea ce privește proiectele de investiții în industria hotelieră, asistăm de câțiva ani la o creștere importantă a interesului grupurilor hoteliere mondiale în a prelua în management sau în franciză proprietăți hoteliere din România. Grupul Accor și-a mărit expansiunea cu peste zece noi proprietăți în ultimii doi ani prin branduri precum Mercure, Ibis, Swissotel (la București, Sibiu, Pitești, Brașov etc.), grupul Marriott cu branduri precum Courtyard și Autograf (Cluj-Napoca, Sibiu, Arad etc) IHG cu InterContinental și Indigo (București și Satu Mare), grupul Wyndham care-și continuă expansiunea în România, în special cu marca Ramada, Hilton cu mărcile Hilton și Hampton (la Fântânele, Brașov etc.) și intrarea pe piața românească a grupului american Hyatt la Brașov (Aro Palace). Acestea sunt numai câteva exemple non-exhaustive a interesului acestor grupuri pentru România.
Ceea ce nu se știe, în general, de către cei care nu sunt specialiști este faptul că aceste grupuri nu investesc. Investitorii sunt în cele mai multe cazuri firme românești precum Transilvania Investment Alliance, Forty, One United, Monarc și multe altele cu sprijinul important al creditorilor precum Banca Transilvania. Cu toate eforturile Institutului de Statistică cât și al autorităților, nu putem avea încă o imagine clară asupra acestei dezvoltări susținute, deoarece se cumulează dificil datele de la toți operatorii de profil. Avem însă date din presa de specialitate și din întâlnirile dintre hotelieri, investitori și branduri la conferințe importante precum a fost recentul Congres al Turismului Balnear și de Wellness al României (https://despreSPA.ro/) sau cum vom continua la summitul internațional INVEST (www.inv-est.edu) din 19-20 Noiembrie a.c
Colaborarea cât mai strânsă dintre mediul privat, cel public și asociațiile profesionale, cât și o mai bună informare a investitorilor asupra potențialului pieței hoteliere sunt bazele continuării susținute a dezvoltării infrastructurii turistice din România a cărei piață este încă departe de a-și fi atins potențialul maxim. Această însă nu e o veste proastă. Din contră, reprezintă noi oportunități interesante pentru investitorii imobiliari care își pot diversifica astfel strategia de investiții.
În ultimii ani, România a făcut pași importanți în direcția dezvoltării infrastructurii turistice, marcând o evoluție remarcabilă într-un sector esențial pentru competitivitatea sa internațională. Dacă în trecut România era adesea percepută ca o destinație cu un potențial turistic neexploatat, astăzi începe să atragă tot mai multă atenție în regiune, atât prin eforturi publice, cât și prin inițiative private. Fiecare hotel modernizat, fiecare pârtie deschisă, fiecare aeroport extins contribuie la imaginea unei destinații care se transformă.
Numărul turiștilor străini este într-o tendință de redresare constantă după perioada critică a pandemiei, iar turismul intern atinge cifre record. Această creștere demonstrează că infrastructură și atractivitatea destinațiilor sunt esențiale nu doar pentru turiștii străini, ci și pentru cetățenii români care aleg să își petreacă vacanțele în țară. Cazul stațiunilor precum Borșa sau Voineasa, care au cunoscut o veritabilă renaștere datorită investițiilor în infrastructură de agrement, este ilustrativ pentru acest fenomen.
Dezvoltarea infrastructurii nu se referă doar la construcții sau facilități fizice. Este vorba despre ecosisteme care funcționează — despre conectivitate între aeroporturi și stațiuni, despre acces facil, despre servicii integrate și despre coerența ofertei turistice. În acest sens, proiectele strategice precum modernizarea Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav, dezvoltarea centrelor balneare din Borsec, Felix sau modernizarea transportului pe cablu în stațiuni montane sunt investiții care creează valoare adăugată în lanț pentru întreg sectorul.
Un aspect care merită evidențiat este rolul tot mai activ al investitorilor privați în extinderea și profesionalizarea rețelei hoteliere. Intrarea unor branduri internaționale de renume – precum Marriott, Hilton, Radisson sau Hyatt – în orașe mari și chiar în destinații secundare din România indică o încredere crescută în potențialul turistic al țării. Aceste mărci nu aduc doar investiții financiare, ci și know-how operațional, standarde internaționale de servicii și o forță de promovare globală care contribuie la creșterea vizibilității României pe harta turismului internațional.
Însă, dezvoltarea turismului nu înseamnă doar camere moderne și telegondole eficiente. Ospitalitatea se bazează în esență pe oameni. Fără investiții reale în educație profesională, în dezvoltarea competențelor și în atractivitatea carierelor din ospitalitate, România riscă să creeze infrastructură modernă, dar să ofere servicii sub așteptările turiștilor. Este esențial ca formarea profesională să fie tratată cu aceeași seriozitate ca infrastructură. Programe de educație duală, parteneriate între școli hoteliere și operatori privați, cursuri de specializare pentru personalul din hoteluri și restaurante – toate acestea trebuie să devină priorități naționale.
România are o șansă reală de a deveni una dintre destinațiile-cheie din Europa Centrală și de Est. Are munți spectaculoși, litoral, stațiuni balneare cu tradiție, sate autentice și o cultură culinară în plină afirmare. Dar toate acestea trebuie susținute de servicii de calitate, de infrastructură adaptată cerințelor moderne și de o forță de muncă educată și motivată. Fără acest echilibru, riscăm să pierdem potențialul imens pe care îl avem.
Investițiile în turism nu sunt doar investiții în clădiri, ci în imagine, în comunități și în încredere. Iar viitorul ospitalității românești depinde, mai mult ca oricând, de modul în care aceste investiții sunt gândite integrat, durabil și centrat pe oameni.
Prof. Univ. Dr Ing. Ec. Ray F. Iunius deține un MBA și un PhD de la Universitatea din Lausanne un BSc, MS și Doctorat în științe tehnice de la Universitatea Transilvania din Brașov. Este autorul mai multor articole academice și profesionale publicate în reviste din domeniul managementului serviciilor, tehnologiei, inovării cât și a mai multor cărți. A fost Director General Adjunct la Ecole Hoteliere de Lausanne (EHL) considerată cea mai bună universitate hotelieră din lume. Este profesor invitat la Facultatea de Înalte Studii Comerciale (HEC) a Universității din Lausanne - Elveția, unde predă "Strategic Service Operation" în cadrul programelor de licență și masterat.
Este CEO al winsedswiss education group (WEG) , grup elvețian activ in domeniul educației și al consultanței, cu sucursale în Elveția (Lausanne), România (București, Sibiu, Brașov, Oradea și Timișoara), Serbia (Belgrad), Cipru (Limassol) și Singapore.
Președintele României i-a acordat Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în gradul de „Comandor” iar Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta, i-a conferit Ordinul „Coroana României” în grad de „Cavaler”.
