Tot mai multe țări europene revin asupra poziției lor privind energia nucleară, într-o încercare de a-și spori independența energetică și de a găsi un echilibru în tranziția verde. În ultimele săptămâni, Danemarca a anunțat că va reanaliza interdicția impusă în urmă cu 40 de ani asupra energiei nucleare, Spania s-a arătat deschisă ideii de a revizui închiderea centralelor sale, iar Germania și-a retras opoziția față de utilizarea energiei atomice, relatează CNBC.
Această renaștere a interesului pentru energia nucleară este alimentată, cel puțin parțial, de costurile ascunse asociate cu energia solară și eoliană, în special cele legate de echilibrarea și transportul electricității. Deși energiile regenerabile sunt încă considerate cele mai ieftine și rapide soluții pentru tranziția ecologică, tot mai multe guverne iau în calcul dacă noile tehnologii nucleare, precum reactoarele modulare mici (SMR), ar putea completa acest sistem, scrie News.ro.
12 iunie Eveniment Profit - Piața de Capital.forum - Provocări pe piața de capital în perioadă de tensiuni economice și sociale - Ediția a V-a
”Energia solară și eoliană rămân prioritare pentru tranziția verde, dar trebuie să vedem dacă noile tehnologii nucleare pot avea un rol complementar”, a declarat ministrul danez al energiei, Lars Aagaard.
Danemarca, care a interzis energia nucleară în 1985, nu intenționează să construiască centrale nucleare clasice, dar va analiza în mod serios opțiunile nucleare avansate.
În Spania, ministrul Tranziției Ecologice, Sara Aagesen, a spus că, deși planul rămâne închiderea centralelor nucleare până în 2035, nu este exclusă o prelungire a duratei de funcționare. Discuțiile vin pe fondul unei pene majore de curent care a afectat recent Spania, Portugalia și sudul Franței.
Unele voci externe au pus problema fiabilității rețelei electrice bazate în proporție mare pe energie solară și eoliană, deși autoritățile spaniole neagă că regenerabilele ar fi fost cauza.
Germania, care a închis ultimii săi trei reactoare nucleare în 2023, și-a schimbat radical poziția. Noul guvern condus de cancelarul Friedrich Merz a renunțat la opoziția istorică față de energia nucleară, în special în contextul presiunilor franceze de a include această sursă în legislația UE ca fiind comparabilă cu energiile regenerabile.
Deși energia nucleară are un conținut scăzut de carbon și este văzută de unii drept o soluție pentru reducerea emisiilor și a dependenței de combustibili fosili, organizațiile de mediu avertizează că este o tehnologie costisitoare și riscantă, care distrage atenția de la soluțiile mai ieftine și mai curate.
Georg Zachmann, cercetător la think tank-ul Bruegel din Bruxelles, subliniază că energia nucleară rămâne una dintre cele mai controversate surse de electricitate din Europa. El atrage atenția asupra costurilor în creștere ale proiectelor nucleare noi, în contrast cu scăderea drastică a prețurilor pentru noile instalații eoliene și solare.
Totodată, datele publicate de think tank-ul Ember arată că, în prima jumătate a anului trecut, energia eoliană și solară au ajuns să reprezinte 30% din producția de electricitate a UE, depășind pentru prima dată combustibilii fosili. În paralel, producția de energie nucleară în UE a crescut cu 3,1%.
În pofida interesului reînnoit, experții avertizează că noile centrale nucleare vor rămâne greu de finanțat și nu vor aduce beneficii reale decât, cel mai devreme, peste decenii. În acest context, competiția dintre susținătorii nuclearului și cei ai regenerabilelor riscă să favorizeze, în continuare, utilizarea gazelor naturale.
