Ministerul Energiei vrea să acceseze suma rămasă din fosta suprataxă de 2% pe cifra de afaceri anuală a companiilor din energie aplicată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în 2019, pe care Autoritatea a transferat-o în 2020 ministerului, după abrogarea suprataxei, pentru a compensa insuficiența fondurilor bugetare destinate plății tranșei pe 2025 a ajutorului de stat destinat finanțării lucrărilor de închidere și punere în siguranță a minelor de huilă necompetitive Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan din cadrul Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ), controlat integral de minister, relevă date analizate de Profit.ro.
Ideea vine după ce angajații CEVJ nu și-au primit salariile în ziua de plată stabilită, respectiv miercuri, pe 20 august.
OUG nr. 13/2025 privind ajutorul de stat pentru Complexul Energetic Valea Jiului prevede pentru anul acesta acordarea unui grant de 606,782 milioane lei, care să acopere costuri cu plățile compensatorii acordate angajaților care își pierd locul de muncă în sumă de 7,821 milioane lei, costuri cu reconversia profesională de 208.000 lei, costuri pentru lucrări privind siguranța activității în subteran în sumă de 514,021 milioane lei, costuri legate de reabilitarea fostelor exploatări miniere în sumă de 46,905 milioane lei și costuri de recultivare a solurilor de suprafață în sumă de 37,827 milioane lei.
Numai că, în Legea bugetului de stat pe 2025, alocarea pentru ajutoare de stat destinate întreprinderilor în dificultate se cifrează la numai 465,191 milioane lei, din care peste 279 milioane lei sunt pentru subvenționarea achizițiilor obligatorii de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) ale Complexului Energetic Oltenia. Rămân, astfel, numai 186,07 milioane lei, insuficienți pentru nevoile din Valea Jiului.
Cu 3 luni în urmă, cei de la Energie au cerut 420,7 milioane lei din Fondul de Rezervă bugetară pentru a acoperi ″gaura″, însă fără succes.
Luna trecută, Ministerul Energiei a solicitat Guvernului, în același scop, suma de 270 milioane lei din încasările de anul acesta ale României din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate gratuit de către UE, însă de asemenea fără rezultat.
Întârzierea salariilor a fost explicată de conducerea CEVJ chiar prin lipsa unui act normativ care să permită Ministerului Energiei să dea bani Complexului din fondurile gestionate de Ministerul Mediului din comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
″Ca atare nu am putut să accesăm sumele aferente, deși avem de încasat de la Ministerul Energiei în jur de 100 de milioane de lei pe deconturile pe care noi le-am depus către minister. Ca atare va fi o sincopă, un gap de două zile prognozăm noi. Vom acorda salariile cel târziu vineri, în data de 22.08 2025. Nu exista, din câte am înțeles, o bază legală pentru o astfel de operațiune, pentru că așa cum spunea și Ministerul Mediului, care trebuie să facă raportarea pe utilizarea unor astfel de sume, trebuie să existe și baza legală care a stat ca și suport pentru acordarea lor″, a declarat directorul general al CEVJ, Eduard Mija.
Acum, ministerul vrea modificarea de către Guvern a legislației în vigoare, pentru a putea finanța ajutorul de stat pe anul acesta pentru CEVJ din suma transferată în 2020 de ANRE ca urmare a abrogării suprataxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a companiilor din energie. După cum a relatat Profit.ro la acel moment, suma respectivă depășește jumătate de miliard de lei.
Valoarea efectivă utilizată anul acesta pentru plata ajutorului de stat, din suma primită în 2020 de la ANRE, va fi stabilită prin ordin al ministrului de resort.
″(Modificarea legislativă – n.r.) are ca scop asigurarea sumei pentru continuarea unor lucrări de punere în siguranță a lucrărilor din subteran la minele de huilă necompetitive și plata drepturilor salariale ale angajaților societății. (...) Această suplimentare va permite plata lucrărilor privind siguranță activității în subteran, precum și plata salariilor, în conformitate cu Planul de închidere a exploatărilor miniere, în perioada 2025-31 decembrie 2032, luând în considerare că ultima plată s-a efectuat pentru preliminatul lunii mai 2025, parțial din cauza fondurilor bugetare insuficiente″, arată Ministerul Energiei.
CEVJ estimează agravarea de 2,6 ori a pierderilor anul acesta, comparativ cu cele din 2024, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli aprobat de Guvern. Documentul prevede un minus net de 420,7 milioane lei pe 2025, față de cel de 160,4 milioane lei de anul trecut. Pierderea brută din 2024 a fost de 152,3 milioane lei.
Veniturile totale sunt prognozate în scădere cu peste 34%, de la 558,5 la 367,8 milioane lei (din care subvenții de stat de peste 186 milioane lei), în timp ce estimarea de cheltuieli prevede un plus de aproape 11%, de la 710,9 la 788,5 milioane lei.
Efectivul mediu de salariați este așteptat să crească de la 2.075 la 2.347 de persoane, cu un câștig mediu lunar pe salariat de 11.567 lei.
Compania de stat a transmis public că grosul pierderii din 2024, de 114,4 milioane lei, a provenit din provizioanele pe care a trebuit să le constituie pentru litigiul cu Administrația Fondului de Mediu (AFM) din cadrul ministerului de resort, care impută CEVJ penalități cifrate la suma menționată pentru neîndeplinirea obligației UE de achiziție de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pentru energia fosilă produsă la Paroșeni în 2023.
Alți aproape 34 milioane lei reprezintă bani pretinși de ANAF și aflați de asemenea în litigiu.
Comisia Europeană a aprobat în noiembrie anul trecut un ajutor de stat al României în valoare totală de aproape 4 miliarde de lei, care va fi acordat Complexului Energetic Valea Jiului până în 2032, anul în care producția de energie pe huilă de la Paroșeni și extracția de cărbune de la Lonea, Lupeni, Vulcan și Livezeni trebuie să ia sfârșit.
