Cotațiile internaționale ale petrolului au scăzut cu aproximativ 1 dolar pe baril, în urma unor informații potrivit cărora Iranul ar dori o încetare a ostilităților cu Israelul, alimentând speranțele unui armistițiu și reducând temerile privind o posibilă întrerupere a livrărilor de țiței din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.
Contractele futures pentru Brent au scăzut cu 1,4%, ajungând la 73,20 dolari/baril, în timp ce prețul țițeiului WTI (West Texas Intermediate) a coborât cu 1,47%, la 71,91 dolari/baril.
Potrivit mai multor surse citate de Reuters, Teheranul a cerut Qatarului, Arabiei Saudite și Omanului să exercite presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru a convinge Israelul să accepte un armistițiu, în schimbul unei deschideri din partea Iranului în negocierile privind programul său nuclear. Informațiile au fost publicate inițial de Wall Street Journal.
Scăderea vine după ce vineri prețul petrolului crescuse cu peste 7%, în contextul bombardamentelor lansate de Israel asupra Iranului, pe fondul acuzațiilor privind dezvoltarea unei arme nucleare de către Teheran. Creșterea accelerată de vineri a fost considerată de analiști o reacție speculativă, iar corecția de luni a fost anticipată din punct de vedere tehnic, scrie News.ro.
”Piața era supracumpărată vineri, în urma unui val speculativ de capital, ceea ce o face vulnerabilă la corecții rapide,” a explicat Rory Johnston, analist energetic și fondator al publicației Commodity Context.
Deși ambele părți au vizat infrastructură militară și energetică în ultimele zile, facilitățile-cheie de export de petrol nu au fost atinse.
”Israelienii nu au lovit insula Kharg, iar asta este ceea ce contează acum,” a declarat Robert Yawger, analist la Mizuho. Kharg este principalul hub de export al Iranului. Un atac asupra acestui punct ar putea propulsa prețul petrolului spre 90 dolari/baril, a avertizat el.
Harry Tchilinguirian, șeful departamentului de cercetare al Onyx Capital, a adăugat că ”totul depinde de cum evoluează conflictul în jurul fluxurilor energetice.”
Până în prezent, capacitatea de producție și export a fost protejată, iar Iranul nu a întreprins acțiuni care să obstrucționeze traficul prin Strâmtoarea Hormuz.
Totuși, forțele navale au raportat o creștere a interferențelor electronice asupra sistemelor de navigație ale navelor comerciale în zona Golfului și a Strâmtorii Ormuz, afectând rutele maritime într-una dintre cele mai importante căi de transport energetic din lume – prin care trec zilnic între 18 și 19 milioane de barili de țiței și derivate petroliere.
Iranul, membru OPEC, produce în prezent aproximativ 3,3 milioane de barili pe zi și exportă peste 2 milioane, iar analiștii estimează că statele din OPEC+ ar avea capacitate de rezervă suficientă pentru a compensa o eventuală întrerupere a livrărilor iraniene.
