Rusia a contestat oficial la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) introducerea de către Uniunea Europeană a mecanismului de taxare la frontieră a carbonului (CBAM) și a sistemului de comercializare a emisiilor (ETS), etichetând aceste mecanisme drept „discriminatorii” și “protecționiste”.
De ce este important Taxa pe carbon la frontiera UE va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, inclusiv în România, și se va aplica pentru emisiile de CO2 încorporate în cimentul, aluminiul, oțelul și alte bunuri importate.
Mai este interesant Comisia Europeană a anunțat că vrea să impună exceptarea de la taxa pe carbon pentru majoritatea companiilor acoperite de schemă, deoarece ele produc doar 1% din emisii.
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Într-o solicitare de consultări care a fost transmisă membrilor OMC, Rusia a declarat că aceste politici „nu sunt măsuri de protecție a mediului autentice, ci mai degrabă mecanisme extrem de restrictive și discriminatorii pentru comerț, impuse de UE sub pretextul politicii climatice”.
Potrivit Platts, aceasta este prima contestare juridică majoră la adresa politicii climatice a UE la OMC și vine la câteva luni după ce China și aliații săi BRICS și-au exprimat opinii ferme pe această temă.
Demersul oficial al Rusiei semnalizează o escaladare a multilateralismului climatic global, contribuind la tensiunile comerciale.
China și-a exprimat anterior îngrijorarea cu privire la CBAM în cadrul OMC, dar nu a depus o plângere oficială.
UE susține că CBAM respectă regulile OMC, deoarece creează condiții de concurență echitabile care ajută mediul și clima și nu creează bariere în calea comerțului.
Prin cererea sa, Rusia a solicitat consultări cu UE, susținând că CBAM și ETS sunt „incompatibile” cu multiple acorduri OMC, a precizat organizația într-un comunicat.
Rusia nu se situează în topul țărilor afectate
Înainte de introducerea sancțiunilor, volumul importurilor din Rusia care puteau intra sub incidența CBAM era estimat la 8,5 miliarde de euro.
În 2023, Centrul pentru Cercetări Macroeconomice al Institutului de Cercetare Financiară al Ministerului Finanțelor din Rusia a estimat pierderile suferite ca urmare a introducerii de UE a CBAM la 0,17% din PIB-ul Rusiei, susține publicația rusă Neftegaz.
În pofida acestui demers, nu Rusia va suferi cel mai mult de noua politică de mediu a UE, ea nefigurând nici în primele 10 parteneri UE afectați.
Cel mai mult vor fi afectate companiile din Canada, Africa de Sud, Brazilia, Turcia, China, India, Egipt Marea Britanie, Coreea de Sud și Statele Unite.
CBAM impune importatorilor de bunuri cu emisii mari de carbon, inclusiv oțel, aluminiu, ciment, îngrășăminte, hidrogen și electricitate, să cumpere certificate corespunzătoare prețului carbonului care ar fi fost plătit dacă bunurile ar fi fost produse în conformitate cu regulile UE de stabilire a prețului carbonului.
Rusia este un exportator major al mai multor produse acoperite de CBAM către UE, în special oțel, aluminiu și îngrășăminte.
Rusia: Sistemul de tranzacționare a certificatelor - o subvenție la export
CBAM este operațional în prezent în UE într-o „fază de tranziție”, în care importatorii trebuie să raporteze emisiile încorporate în produsele relevante pe care le introduc în bloc. Cu toate acestea, începând cu 1 ianuarie 2026, în cadrul „fazei sale definitive”, importatorii vor fi răspunzători pentru emisiile încorporate în importurile lor.
Demersul Rusiei vizează, de asemenea, și sistemul de tranzacționare a certificatelor, caracterizat de Moscova drept o subvenție la export.
UE acordă certificate gratuite acordate anumitor industrii din UE pentru a preveni „scurgerea de emisii de carbon”, ca urmare a mutării producției către regiuni cu politici climatice mai puțin stricte.
Brazilia, Africa de Sud, India și China - aliații Rusiei
Cererea de consultare marchează începutul oficial al unei proceduri de litigiu OMC. Această fază inițială oferă părților în litigiu o platformă pentru a se angaja în dialog și a ajunge, eventual, la o soluție reciproc acceptabilă, evitând proceduri judiciare ulterioare. În cazul în care aceste discuții nu reușesc să soluționeze problema în termen de 60 de zile, partea reclamantă are opțiunea de a trece la etapa următoare, solicitând o hotărâre formală din partea unui grup de experți în litigii OMC.
În iulie, blocul BASIC, care reprezintă patru țări nou industrializate - Brazilia, Africa de Sud, India și China - a declarat, de asemenea, că măsurile națiunilor bogate de a adopta taxe la frontieră pe carbon și subvenții care distorsionează comerțul sunt „discriminatorii”.
Prețul certificatelor UE, de câteva ori peste cel din China
Prețurile carbonului variază semnificativ de la o țară la alta din cauza domeniului de aplicare sectorial diferit al multor sisteme de comercializare a certificatelor de emisii la nivel global.
Certificatele de carbon din UE sunt în prezent de aproximativ câteva ori mai scumpe decât cele la care se tranzacționează produsul similar în China.
Platts a evaluat certificatele UE pentru decembrie 2025 la 70,51 EUR/mtCO2e (79,27 USD/mtCO2e) mult peste cotația celor din China, de 70,42 yuani/mtCO2e (9,79 USD/mtCO2e).
80% din companiile europene ar putea fi exceptate de la taxa pe carbon
Comisia Europeană a anunțat că va propune exceptarea de la taxa pe carbon pentru majoritatea companiilor acoperite de schemă, deoarece ele produc doar 1% din emisiile din schemă.
Majoritatea importatorilor exceptați sunt companii mici și mijlocii, sau consumatori individuali: 'Pentru acești importatori, povara administrativă pentru a respecta prevederile reglementării depășește semnificativ beneficiile de mediu'.
Propunerea vizează schimbarea taxa pe carbon, instituită prin mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), pentru a se aplica doar firmelor care importă mărfuri peste pragul de 50 de tone pe an.
Prag minim de 50 de tone pe an
'Un astfel de prag care reflectă intensitatea medie a emisiilor volumului bunurilor importate CBAM va sprijini mai bine obiectivele climatice ale CBAM. Pragul stabilit la un nivel de 50 de tone pe an va excepta majoritatea importatorilor de la obligațiile acestei reglementări', se arată în propunerea Executivului comunitar.
Și Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, zero emisii nete și creștere curată, anunța că Executivul comunitar ar putea lua în considerare reducerea taxei pe carbon la doar 20% din companii acoperite de schemă, deoarece ele sunt responsabile pentru aproape toate emisiile implicate.
Analiza Comisiei arată că aproape toate emisiile acoperite de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră - 97% - sunt produse de doar 20% din companiile din schemă, a explicat Wopke Hoekstra. Acesta a adăugat: 'Deci nu ar fi ceva inteligent să scutim aproximativ 80% din companii de povara sarcinii administrative? După părerea mea, ar fi'.
Simplificarea ar urma să facă industriile locale mai competitive, Bruxelles-ul încercând să răspundă la promisiunile președintelui american Donald Trump de reducere a reglementării.
Președintele CE, Ursula von der Leyen, susține că propunerile de simplificare nu vor slăbi angajamentele Europei legate de climă.
Conform actualelor reglementări, numai în Germania 20.000 de companii care importă mărfuri eligibile vor trebui să plătească taxa pe carbon, conform estimărilor din industrie.
Importatorii din Europa ar urma să transfere costul CO2 către furnizorii din întreaga lume. Taxa a fost intens criticată de partenerii comerciali, inclusiv China, Africa de Sud și Brazilia, care susțin că ar penaliza economiile în curs de dezvoltare.
