PE SCURT: CE TREBUIE SĂ ȘTII ASTĂZI
- Canada, replică dură la Washington - Premierul canadian Mark Carney i-a transmis lui Donald Trump că „țara nu e de vânzare”, în contextul unor glume recurente despre transformarea Canadei în al 51-lea stat America
- Germania are un nou cancelar - Friedrich Merz (CDU) a fost ales cancelar în al doilea tur de vot în Bundestag, semnalând o susținere fragilă chiar de la începutul mandatului.
- Calm fragil în Yemen - Statele Unite opresc raidurile împotriva Houthi după o înțelegere privind securitatea maritimă. Între timp, Israelul bombardează capitala Yemenului ca răspuns la un atac cu rachetă.
- SUA și China reiau negocierile comerciale - Oficiali americani și chinezi se întâlnesc în weekend la Geneva, într-o tentativă de a reduce tensiunile tarifare. Washingtonul consideră actualul nivel al tarifelor (peste 100%) nesustenabil.
- India lovește ținte din Pakistan - India a lansat atacuri asupra unor baze militante din Pakistan și Kașmirul controlat de acesta. Pakistanul acuză un act de război și susține că au fost uciși 26 de civili, iar cinci avioane indiene au fost doborâte — neconfirmat de India.
- Tesla pierde teren în Europa - Vânzările Tesla au scăzut accentuat în Germania și Marea Britanie în aprilie, afectate de concurența tot mai dură și imaginea controversată a lui Elon Musk.
- Tarife pe medicamente? - Donald Trump a anunțat posibile tarife pe produse farmaceutice în următoarele două săptămâni, afectând optimismul recent legat de politica comercială americană.
- Așteptări înainte de Fed - Investitorii așteaptă astăzi decizia de politică monetară a Rezervei Federale. Se estimează că dobânda va rămâne neschimbată, dar accentul va fi pus pe mesajele privind impactul tarifelor și incertitudinea economică.
- China injectează lichiditate în economie - Banca centrală chineză reduce rezervele bancare și dobânda repo pentru a sprijini economia și a susține obiectivul de creștere de 5%.
- UE pregătește represalii tarifare - Uniunea Europeană ar putea impune taxe suplimentare de până la 100 miliarde EUR pe produse americane dacă negocierile comerciale cu Washingtonul eșuează.
La ședința FOMC de azi, 7 mai, Federal Reserve este așteptată să mențină dobânda de politică monetară la 4,25–4,50%, iar atenția investitorilor se va concentra pe conferința de presă a președintelui Jerome Powell (ora 21:30, ora României). Într-un context marcat de tensiuni comerciale și semnale mixte din economie, Fed va păstra o abordare prudentă, fără a semnala o direcție clară a dobânzilor în lunile următoare.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
JP Morgan și Newsquawk: Convergență în așteptări
JP Morgan anticipează că nu vor exista schimbări substanțiale nici în politica monetară, nici în declarația oficială. Powell va relua ideea că Fed este bine poziționată și că va aștepta mai multă claritate, în special privind impactul tarifelor impuse de administrația Trump. Chiar dacă guvernatorul Waller s-a arătat mai dovish recent, JP Morgan nu vede argumente solide pentru relaxare monetară preventivă.
Newsquawk confirmă așteptările pieței: doar 2% șanse pentru o reducere de dobândă în mai, dar aproximativ 78bps de tăieri sunt deja incluse în prețuri până la finalul anului. După datele solide din piața muncii, Goldman Sachs și Barclays și-au împins previziunile privind prima tăiere de la iunie la iulie, în timp ce Citi estimează în continuare tăieri de 125bps în 2025, dar cu începutul amânat în iunie.
Mesaje-cheie așteptate de la Fed:
Piața muncii rămâne „solidă”, iar inflația „moderat ridicată”; acest limbaj va fi cel mai probabil păstrat în comunicatul oficial.
Morgan Stanley estimează că Fed va revizui în jos evaluarea privind ritmul activității economice, reflectând încetinirea creșterii din primul trimestru.
Riscurile la adresa mandatului dual (inflație și ocupare) vor fi accentuate, fără a introduce vreun ghidaj nou privind momentul unei ajustări.
Tarifele impuse de Trump devin un factor major în evaluarea unei potențiale stagflații Powell ar putea avertiza că dacă aceste efecte se transmit în așteptările inflaționiste, Fed va reacționa, dar deocamdată nu va oferi o direcție clară.
Răbdarea și flexibilitatea vor rămâne temele dominante ale conferinței de presă.
Implicații pentru investitori:
Fed va transmite că nu este grăbită să acționeze. Pentru piețele de acțiuni și obligațiuni, această „pauză activă” înseamnă volatilitate controlată, dar și incertitudine prelungită. Cu riscuri comerciale în creștere și semnale divergente între datele soft și cele hard, narativa „stagflației lente” poate domina discursul macro în lunile următoare.
Leul sub presiune: JP Morgan avertizează asupra unei ajustări valutare iminente
Un raport intern JP Morgan publicat ieri dimineață aruncă o lumină mai clară asupra tensiunilor recente din piața obligațiunilor românești și asupra riscurilor valutare asociate. Potrivit băncii, vânzarea agresivă de titluri în RON este determinată de rezultatul alegerilor și de dezechilibrele fiscale profunde ale României.
“Va fi nevoie de un anumit tip de ajustare valutară mai devreme decât mai târziu”, notează analiștii. Cursul este în continuare plafonat la 4,9780 prin intervenția activă a BNR, dar investitorii așteaptă semnale că acest regim va fi abandonat.
Cinci puncte esențiale de reținut:
- Fundamentul presiunii pe leu nu este politic, ci fiscal.
Înainte de alegeri, România se confrunta deja cu un deficit bugetar excesiv, un deficit de cont curent ridicat și o datorie publică în creștere. Aceste dezechilibre structurale erodează încrederea investitorilor.
- Regimul cursului cvasi-fix este din ce în ce mai greu de susținut.
BNR a reușit să apere cursul în ultimii ani, însă presiunea pieței și lipsa corecțiilor fiscale credibile reduc marja de manevră. În cele din urmă, BNR va fi forțată să facă un pas în spate, iar JP Morgan sugerează că e mai bine să intri pe RON după ce această ajustare are loc.
- Alegerile au accelerat, nu cauzat, vânzările de obligațiuni.
Creșterea incertitudinii politice a determinat o reacție tipică: ieșirea temporară a capitalului din activele în RON. Randamentele au crescut pe fondul temerii că instabilitatea va duce la întârzierea reformelor și la creșterea costurilor de finanțare.
- Presiunea pe leu este rezultatul unei secvențe previzibile.
Investitorii vând bonduri, convertesc RON în valută, iar BNR trebuie să intervină pentru a susține cursul. Această tensiune nu poate fi menținută la infinit. Dacă volatilitatea continuă, este posibil ca plafonul cursului să cedeze.
- Rezultatul politic e un simptom, nu o cauză.
Scorul neașteptat al partidului lui George Simion reflectă un val de nemulțumire populară acumulată într-un context economic fragil. Electoratul a penalizat partidele percepute ca responsabile pentru deteriorarea poziției fiscale a României.
Concluzie:
Pentru investitorii care monitorizează riscurile macro din Europa de Est, România devine un caz de manual de presiune pe un regim valutar semi-fix într-un context fiscal nesustenabil. Alegerile au grăbit doar o ajustare care oricum era inevitabilă. Cât de ordonată va fi această tranziție — și cât va mai rezista BNR să apere leul — rămân întrebări-cheie.
DISCLAIMER
INFORMAȚII IMPORTANTE PENTRU CITITORI
Sunt un investitor de retail și comentator financiar, nu un consilier financiar licențiat sau înregistrat. Conținutul acestui newsletter reprezintă exclusiv opiniile și analizele mele personale și nu constituie recomandări financiare profesionale sau individualizate.
TRANSPARENȚA INVESTIȚIILOR
În prezent, nu dețin investiții în companiile menționate în acest newsletter.
RISCURI
Investițiile în piețele financiare implică riscuri semnificative, inclusiv posibilitatea pierderii parțiale sau totale a capitalului investit. Performanțele anterioare nu garantează rezultate viitoare.
DECIZIA DE INVESTIȚIE
Orice decizie de investiție trebuie luată în urma propriei analize și, dacă este posibil, după consultarea unui consilier financiar profesionist. Niciodată nu investiți fonduri pe care nu vă permiteți să le pierdeți.
