Datoria mondială a crescut cu aproximativ 7.500 de miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an, atingând un nou maxim istoric de peste 324.000 de miliarde de dolari, arată un raport publicat de Institutul Internațional pentru Finanțe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, informează Reuters.
Potrivit IIF, în primul trimestru al acestui an, China, Franța și Germania au fost țările cu cea mai mare contribuție la creșterea datoriei mondiale, în timp ce nivelul datoriei a scăzut în Canada, Emiratele Arabe Unite și Turcia, scrie Agerpres.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
'Deși deprecierea semnificativă a dolarului american în raport cu monedele principalilor parteneri comerciali a contribuit la creșterea datoriei mondiale calculată în dolari, majorarea din primul trimestru a fost de patru ori mai mare decât creșterea medie, de 1.700 miliarde de dolari, înregistrată în fiecare trimestru de după finalul anului 2022', subliniază IIF în ultimul său raport Global Debt Monitor.
În paralel, raportul datorie/PIB mondial a continuat să se îndrepte lent în jos, până la 325%. Cu toate acestea, în cazul piețelor emergente acest raport a atins un nivel record de 245%.
Datoria totală a piețelor emergente a crescut cu peste 3.500 de miliarde de dolari în primul trimestru, până la un nivel record de peste 106.000 de miliarde de dolari. Numai China a fost responsabilă singură de o creștere cu peste 2.000 de miliarde de dolari a datoriei mondiale, a precizat IIF. În cazul Chinei, raportul datorie/PIB a ajuns la 93% și este așteptat să ajungă la 100% până la finalul acestui an.
Datoria piețelor emergente, excluzând China, a atins și ea un record nominal, în condițiile în care Brazilia, India și Polonia au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriilor lor, calculate în dolari. Cu toate acestea, raportul datorie/PIB în cazul piețelor emergente, excluzând China, a scăzut sub 180%, cu 15 punte procentuale sub maximumul istoric, a precizat IIF.
