Decizia de majorare a capitalului social al Exim Banca Românească cu 1,25 miliarde de lei (250 de milioane de euro), luată de reprezentanții Ministerului de Finanțe în Consiliul de Administrație al băncii a fost publicată în Monitorul Oficial. Suma a fost prevăzută în bugetul de stat pe acest an și a rezistat în fața măsurilor de reducere a deficitului bugetar. Un raport al Comisiei Europene evaluează cifrele Exim.
Exim Banca Românească, deținută de stat în proporție de 99,56%, va beneficia de o majorare a capitalului social de la 772 de milioane de lei la 2,04 miliarde de lei, cu un aport de 1,25 de miliarde de lei (250 de milioane de euro) de la Ministerul Finanțelor, echivalentul a 208 milioane de acțiuni.
Decizia a fost luată în 27 iunie și publicată în Monitorul Oficial pe 1 august.
Pe 20 iunie, Comisia Europeană dădea acordul de principiu pentru recapitalizarea Exim Banca Românească, considerând că aceasta nu reprezintă ajutor de stat.
Guvernul Ciolacu a informat în septembrie 2024 Comisia cu privire la intenția de majorare a capitalului Exim, trimițând un plan de afaceri pentru perioada 2025-2032.
„Obiectivele principale au fost sporirea volumului împrumuturilor, dezvoltarea de sinergii între activitățile pentru persoane fizice și cele pentru întreprinderi, optimizarea proceselor interne și îmbunătățirea structurii surselor de finanțare”, arată Comisia.
Rata solvabilității ar urma să crească la 25-30% ca urmare a injecției de capital. După cum arată raportul Comisiei, solvabilitatea Exim a scăzut în ultimii ani și a rămas sub cea a băncilor comparabile.
„Rata capitalului total era de 19% la sfârșitul anului 2023, apropiindu-se de minimele reglementate de 16,5% și de obiectivul intern al Băncii de 18,5%, mult sub media sectorului bancar românesc de 23,6%. Situația s-a îmbunătățit în 2024, când Exim a obținut împrumuturi subordonate cu o scadență la cinci ani, în valoare totală de 400 de milioane de lei (aproximativ 80 de milioane de euro), care, împreună cu profiturile reportate din anul precedent, au ridicat rata capitalului total al Băncii la 24,2%. Aceste împrumuturi servesc drept măsură de reglementare temporară până la primirea injecției de capital anticipate”, arată Comisia.
Raportul Comisiei subliniază dificultatea Exim în a genera profituri cu un nivel al randamentului capitalurilor de doar 4,4% (3,7% în 2023), față de o medie de 20,1% la nivelul sistemului bancar, respectiv de 10,1% pentru băncile de dimensiuni medii.
„Profitabilitatea slabă se reflectă și într-un raport cost-venit ridicat, care a rămas la 54% în ciuda îmbunătățirilor recente și peste media românească (cost-venit: 50% la sfârșitul lunii septembrie 2024)”, arată raportul Comisiei.
Un factor cheie al profitabilității mai reduse este marja netă mai redusă decât cea a competiției, arată raportul. Totodată, Comisia remarcă nivelul ridicat la creditelor neperformante.
„Banca are o rată ridicată a creditelor neperformante de 4,6%, față de media de 3,3% din sectorul bancar românesc, cu o marjă netă a dobânzii scăzută de 2% (media românească de 3,2%). Acești indicatori pot fi explicați parțial prin achiziția din 2022 a Băncii Românești, care contractase credite neperformante substanțiale în franci elvețieni în anii precedenți, și prin acordarea de împrumuturi către IMM-uri riscante și corporații mai mari în cadrul schemelor de garanții de stat în timpul pandemiei de COVID-19. În plus, Exim nu a reușit să își utilizeze eficient finanțarea pentru a-și dezvolta portofoliul de credite, din cauza poziției sale de capital relativ scăzute și a dependenței de depozitele statului, care sunt utilizate pentru a finanța activitățile de stat ale Exim”, arată raportul Comisiei.
La sfârșitul anului 2024, rata de acoperire a creditelor neperformante a băncii era de 44%, mult sub media românească de 67%.
„Unul dintre motivele pentru care rata de acoperire este atât de scăzută este acoperirea oferită de garanțiile de stat pentru creditele corporative. Rata de acoperire relativ scăzută se explică și prin eforturile Băncii de a se angaja în deduceri ale expunerilor de retail care au fost deja depreciate semnificativ, inclusiv cele fără șanse de recuperare, și prin acoperirea oferită de stat pentru expunerile față de sectoarele puternic afectate de COVID-19 și de agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei”, arată raportul.
În scenariul de bază prezentat Comisiei, cu capitalizarea de la stat, Marja netă de dobândă ar urma să crească de la 2% la 2-3%, iar raportul cost-venit ar urma să se îmbunătățească de la 54% la 45-50%. Randamentul capitalurilor ar urma să crească de la 4,4% la 7-9% în primă fază și apoi la 10-15% până la finele lui 2032.
Rata creditelor neperformante ar urma să scadă de la 4,6% la 3-4% până în 2032.
Banca avea active totale de 26,7 miliarde de lei (circa 5,4 miliarde de euro) la finele lui 2024, cu o creștere anuală de 6,7% de la finele lui 2021, față de o medie de 9,7% pe sistemul bancar. Comisia remarcă creșterea sub sistem de la preluarea Băncii Românești. Portofoliul de credite corporate și retail (excluzând creditele către nerezidenți, către instituțiile financiare și către autoritățile publice) a crescut cu doar 0,8% între între 2021 și 2024, față de o medie de 8,4% în sistemul bancar.
Comisia arată spre portofoliul de credite retail preluat cu Banca Românească, care s-a redus cu 22,6% în intervalul menționat, în timp ce creditele corporate au crescut cu 15,8% (o medie anuală de 5%).
În scenariul de bază prezentat Comisiei, după majorarea capitalului, Exim ar urma să-și crească bilanțul cu 15-20 de miliarde de lei până în 2032, cu o creștere anuală de 8-16% a creditelor. Aceasta ar permite stabilizarea cotei de piață la 3-4% din active.
Exim va utiliza lichiditatea în exces la BNR, care era de 3,5 miliarde de lei la finele lui 2024, pentru a plăti depozitele statului de 2,8 miliarde de lei la finele lui 2024.
„Pe lângă utilizarea oricărui exces de lichiditate rămas la BNR, injecția de capital ar permite, de asemenea, băncii să obțină volume mai mari de creditare, situație constrânsă de lipsa de capital. Acest lucru, la rândul său, ar duce la creșterea veniturilor, la o mai bună absorbție a cheltuielilor operaționale și, în cele din urmă, la o eficiență, o profitabilitate și o rentabilitate a investițiilor îmbunătățite”, arată Comisia.
De notat că ponderea depozitelor statului în pasivul băncii s-a redus de la 22% la finele lui 2023 la 11% la finele lui 2024.
AGEA Exim a mai aprobat și emiterea de obligațiuni MREL. În martie, banca obținuse un împrumut MREL de 55 de milioane de euro din piață, la o rată de 2,5-3,5% peste EURIBOR. Raportul precizează că depozite de stat de 1,4 miliarde de lei nu vor mai fi eligibile pentru acoperirea cerințelor MREL.
Pe lângă Exim, bugetul de stat pentru 2025 mai prevede și o creștere a capitalului CEC Bank cu 1 miliard de lei (aprobat deja în AGEA din 3 aprilie 2025).
În contextul măsurilor de reducere a deficitului bugetar – creșteri de taxe și unele reduceri de cheltuieli, cele două măsuri de capitalizare au scăpat de foarfeca Guvernului Bolojan.
Statul a mai operaționalizat în acest an și Banca de Investiții și Dezvoltare, cu un capital subscris de 3 miliarde de lei, deținut integral de stat. BID ar urma să preia atribuțiile de agent al statului de la Exim.
