Dispariția Aedificium Banca pentru Locuințe, parte din grupul Raiffeisen România, intră pe ultima sută de metri, BNR aprobând cererea acționarilor de dizolvare a societății și ștergere a licenței. Dispariția unei bănci pe această cale este un eveniment rar în România.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Solicitarea de renunțare la autorizație și dizolvare și lichidare a Aedificium BpL (ABL) a fost trimisă băncii centrale pe 29 noiembrie. La data respectivă, acționarul Raiffeisen Bank România a anunțat că începe procedurile de lichidare voluntară a ABL.
În acestă lună, Consiliul de Administrație a BNR a considerat că Aedificium are suficiente fonduri pentru a stinge creanțele creditorilor și că sunt îndeplinite condițiile legale și a aprobat solicitarea de dizolvare și lichidare și de retragere a autorizației – datând din 31 mai 2004, conform datelor analizate de Profit.ro.
Băncile din România, persoane juridice române, dispar, în general, prin absorbția într-o fuziune cu altă bancă mai mare, cel puțin în ultimul sfert de secol, de când sistemul a ieșit din perioada falimentelor.
Problemele Aedificium Banca pentru Locuințe - care până în 2019 s-a numit Raiffeisen Banca pentru Locuințe - au apărut după un conflict îndelungat cu Curtea de Conturi pe tema primei de la stat pentru clienții participanți la sistemul Bauspar, sistem care presupune economisirea pentru o perioadă și apoi accesarea unui credit locativ la condiții avantajoase de dobândă.
Curtea de Conturi a decis, în 2015, că băncile de locuințe (Raiffeisen BpL și BCR BpL) au plătit nelegal, către peste 300.000 de clienți, prima de stat de până la 250 de euro. În opinia Curții de Conturi, ce avea să fie consfințită și de o decizie definitivă Înaltei Curți de Casație și Justiție, clienții celor două bănci nu au participat efectiv la sistemul de economisire și creditare, ci au făcut depozite doar pentru a beneficia de banii veniți de la stat.
Instanța a decis și rambursarea sumelor către Ministerul Dezvoltării, de la care veneau primele. Chiar dacă nu au fost beneficiarele directe ale sumelor, cele două bănci au fost nevoite să plătească sumele imputate.
Guvernul Dăncilă a discutat, în 2019, despre o ordonanță de urgență prin care clienții băncilor să fie exonerați de plata sumelor. În 2020 a fost adoptată de Parlament o lege privind exonerarea de la plată a clienților, dar a fost întoarsă de președintele Iohannis printr-o cerere de reexaminare și respinsă apoi în Senat. Exonerarea clienților ar fi însemnat în fapt exonerarea celor două bănci de plata a 588 de milioane de lei în obligații principale – bani pe care ar fi trebuit să încerce să îi recupereze de la clienți într-o procedură ulterioară.
Aedificium a plătit aproape 115 milioane de lei și a obținut apoi în instanță anularea unor penalități de 151 de milioane de lei, utilizând prevederile facilităților fiscale din perioada pandemiei. BCR BpL a achitat 433 de milioane de lei.
Sistemul Bauspar a fost practic blocat în ultimii aproape 10 ani și afacerile celor două bănci au mers doar în jos.
La sfârșitul anului 2024, Aedificium deținea un capital social de 25 de milioane de lei și administra active în valoare de aproximativ 60,8 milioane de lei, totalul bilanțului reducându-se cu circa 31% față de finalul anului 2023, și la mai puțin de o zecime față de nivelul din 2017, „în principal ca urmare a scăderii semnificative a numărului de contracte active din portofoliu”, după cum notează un raport Raiffeisen Bank.
BCR BpL avea active de 561 de milioane de lei la finele anului trecut, în scădere cu o zecime față de 2023. În 2017 activele ajungeau la peste 2,9 miliarde de lei.
