Nivelul deficitelor publice și măsurile de austeritate pe care Guvernul a fost nevoit să le ia afectează perspectivele de creștere a economiei și a activității bancare, însă Erste mizează în continuare pe creșterea organică în România, a declarat Peter Bosek, CEO al grupului austriac. Pentru BCR, banca deținută în România,evoluțiile recente indică un declin al volumelor la credite și depozite care au cauze doar în volatilitatatea afacerilor cu sectorul public și cu comoaniile mari, în timp retailul a avut o performanță foarte bună.
„Situația nu este prea grozavă cu deficitele publice în România, însă, chiar dacă evoluțiile din economie nu sunt neapărat favorabile creșterii bancare, BCR este o instituție foarte stabilă și urmărim în mod clar o creștere organică în continuare pe această piață. Este motivul pentru care, pe segmentul de retail am derulat mai multe campanii, care au avut succes. Investim mult în scheme de loializare, în digital banking. Avem rezultate bune la BCR pe retail, dar și pe segmentul corporate și în piețele de capital”, a declarat Bosek, la conferința de prezentare a rezultatelor financiare ale grupului pe primele șase luni.
Erste va miza în continuare doar pe creștere organică, în condițiile în care noi fuziuni și achiziții devin improbabile în perioada următoare, în care grupul va trebui să digere o achiziție mare: banca Santander din Polonia, a treia cea mai mare instituție financiară poloneză și prima ca dimensiune dintre cele private (locurile 1 si 2 din piață sunt ocupate de bănci de stat). ”Apetitul pentru alte achiziții de bănci nu mai există în următorii 2-3 ani, după tranzacția agreată în Polonia, cea mai mare din regiune în ultimii ani, care va trebui integrată”, spune Bosek.
Rezultatele mai slabe în evoluția creditelor și depozitelor în cel de-al doilea trimestru al anului sunt explicate de Stefan Dorfler, Chief Financial Officer al Erste Group, prin două cauze. „Au doar două surse - sectorul public și companiile mari, în timp ce restul au mers foarte bine. Avem creștere bună în zona creditelor de consum. Tendința este foarte bună, din ce vedem din datele foarte recente, și în câștigarea de noi clienți, și la creditele ipotecare, care merg bine”, arată acesta.
Depozitele de la clienți au scăzut cu 5,2% până la 17 miliarde de euro la data de 30 iunie 2025, de la 18,29 miliarde de euro la finele lui 2024, potrivit rezultatelor anunțate vineri de BCR. La nivelul grupului, România este singura țară în afara Austriei care a avut un declin la nivelul depozitelor, din cauza sumelor mai mici depozitate de comoaniile mari și de instituțiile statului.
Un declin de 2,4% în cel de-al doilea trimestru al anului s-a raportat și în volumul creditelor (exprimat în euro, în raportarea grupului. În lei e raportată creștere), în ciuda avansului puternic înregistrate de creditele de consum, explicat de Erste prin impactul volatilității pe segmentul afacerilor cu sectorul public.
În același timp, însă, în activitatea de creditare retail, BCR a acordat credite noi pentru persoane fizice și microîntreprinderi de 9 miliarde de lei în S1 2025. Stocul de credite de consum negarantate (inclusiv carduri de credit și descoperit de cont) a crescut cu 27,5% an pe an. În același timp, stocul de credite ipotecare standard (Casa Mea) acordate în moneda locală a crescut cu 19,4% an pe an, cu portofoliul de credite Prima Casă influențat de cererea în scădere.
În activitatea de creditare corporate, BCR a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 7,5 miliarde de lei în S1 2025, dintre care aproximativ 34% destinate investițiilor.
„România nu este acum cea mai puternică piață a noastră, dar este ok”, spune Dorfler.
În opinia sa, un subiect foarte important în prezent pentru România este nivelul deficitelor publice. „Toată lumea știe că un nivel de 8-9% din PIB nu e un nivel sustenabil. Știe și Guvernul României, motiv pentru care a implementat un pachet de măsuri de austeritate substanțial, după care înțeleg că piețele au început să recapete din încredere. Urmărim atent nivelul spreadurilor la care România se împrumută: după ce a existat o creștere mare, acum s-a stabilizat. Iar dacă piața își recâștigă încrederea, cred că managementul deficitelor se va îmbunătăți”, arată Dorfler.
Referitor la comparațiile de profitabilitate, CFO-ul grupului spune că BCR stă foarte bine:„Suntem extrem de mulțumiți de performanța băncii din România, colegii de acolo au făcut o treabă extraordinară atât în ceea ce privește clienții, cât și profitabilitatea”.
Cât privește creșterea taxei pe active în România, Dorfler înțelege că e parte din măsurile de austeritate luate de autorități, și a fost deja incorporată în outlookul pe 2025: „Nu suntem bucuroși că va crește de la 1 august, dar o putem absorbi. Nu mai discutăm nivelul, ci mergem mai departe”.
BCR a realizat un profit net de 1.473 milioane de lei (294 milioane de euro) în prima jumătate a anului, în creștere cu 12,% față de 1.314 milioane de lei (264 milioane de euro) în perioada similară a anului trecut, rezultat pe care-l atribuie performanței operaționale îmbunătățite, susținute de un volum mai mare de afaceri cu clienții.
Astfel, rezultatul operațional a urcat cu 11,9% până la 2.084 milioane de lei (417 milioane de euro) în S1 2025, de la 1.862 milioane de lei (374 milioane de euro) în S1 2024, pe fondul unei creșteri puternice a veniturilor operaționale, parțial compensate de creșterea cheltuielilor operaționale.
Venitul net din dobânzi a crescut cu 12,9% până la 2.370 milioane de lei (474 milioane de euro), de la 2.099 milioane de lei (422 milioane de euro) în S1 2024, determinat de un volum mai mare de business.
Venitul net din comisioane s-a îmbunătățit cu 4,3% până la 548 milioane de lei (109 milioane de euro), în urma avansului volumului de tranzacții, din activitatea de creditare și asigurări.
Rezultatul net din tranzacționare și din instrumente financiare evaluate la valoare justă a crescut cu 9,0% până la 276 milioane de lei (55 milioane de euro).
Venitul operațional a crescut cu 10,8% până la 3.215 milioane de lei (643 milioane de euro), de la 2.902 milioane de lei (583 milioane de euro) în S1 2024, determinat de creșterea tuturor celor trei componente principale de venit.
Cheltuielile administrative generale au urcat cu 8,7%, la 1.131 milioane de lei (226 milioane de euro), din cauza cheltuielilor de IT mai mari destinate proiectelor strategice ale grupului, împreună cu cheltuieli cu personalul mai ridicate.
În baza acestor evoluții, raportul cost-venituri s-a îmbunătățit până la 35,2% în S1 2025, față de 35,9% în S1 2024.
