Designul de interior din România se remarcă printr-o abordare aparte, care combină flexibilitatea, adaptabilitatea, inovația estetică, dar și capacitatea de a răspunde unor cereri foarte diverse.
Ceea ce face ca stilul designerilor români să fie unic este tocmai abilitatea lor de a se descurca în fața unor resurse limitate, a unor bugete incerte sau a unor așteptări într-o continuă schimbare, fără a sacrifica însă calitatea sau originalitatea soluțiilor propuse. Deși breasla designerilor de interior din România este relativ tânără, a reușit să se afirme, devenind apreciată nu doar pe plan local, ci și la nivel internațional, tocmai datorită acestei capacități de a inova, de a se adapta oricărei provocări, fără a-și pierde însă propriul stil. Arhitectul Iulian Arbanas, Director Comercial & Arhitectură la Delta Studio, arhitectul Victor Grosu, Creative director și fondator al Hype Project, și Teodora Lazăr, Business Development Manager la Dedalo, oferă viziunea lor asupra acestui domeniu tânăr, dar plin de resurse, creativitate și potențial.
Ce factori contribuie la dezvoltarea și evoluția creativității designerilor din România? Există suficiente resurse și oportunități de formare pentru profesioniștii din domeniu?
Iulian Arbanaș: Creativitatea designerilor români este alimentată de o combinație între contextul local (tradiții, arhitectură, resurse naturale) și expunerea globală la tendințe internaționale. Platformele online, rețelele sociale și târgurile internaționale de design (precum Salone del Mobile – Milano) oferă o sursă continuă de inspirație.
În ceea ce privește formarea, deși există facultăți și masterate de specialitate, consider că învățarea continuă se realizează în cea mai mare parte direct din practică și din colaborarea cu firme de profil sau dezvoltatori.
Teodora Lazăr: Creativitatea designerilor din România este stimulată de o piață în plină efervescență, în care cerințele clienților devin tot mai sofisticate, iar accesul la inspirație globală este la un click distanță. În același timp, designerii români sunt tot mai conectați la valorile sustenabilității, inovației și calități, lucruri pe care le vedem zi de zi în proiectele pe care le derulăm prin Dedalo Agency.
Prin Dedalo Agency, oferim designerilor și partenerilor din rețelele noastre de reselleri acces la branduri premium din Italia, precum Calligaris, Ditre sau Dorelan, un nume sinonim cu cercetarea științifică aplicată în domeniul somnului și al ergonomiei. Această expunere la produse inovatoare, create pe baza studiilor clinice, adaugă valoare reală proiectelor și stimulează un dialog autentic între design și bunăstare.
Victor Grosu: La ora actuală, consider că în România există suficiente școli, în primul rând universitățile din marile orașe, care formează arhitecți de interior. Arhitecții de interior sunt primii specialiști care pot genera serviciile de proiectare pentru interior.
Sigur, programele lor nu sunt întotdeauna adaptate cerințelor de astăzi, lucru care se întâmplă și la nivel internațional. Cred că e necesar ca, după terminarea școlii, fie specialist să aprofundeze pe cont propriu, să facă traininguri, internshipuri, pentru a învăța cum stau lucrurile real, în piață.
Ce diferențiază designerii români de cei din alte țări în ceea ce privește stilul și abordarea proiectelor?
Iulian Arbanaș: Designerii români sunt extrem de adaptabili și creativi, în parte datorită specificului pieței. Spre deosebire de alte țări unde bugetele sunt clare și etapele bine definite, în România designerii sunt adesea nevoiți să jongleze cu constrângeri financiare, termene incerte sau așteptări diverse, ceea ce le dezvoltă capacitatea de a găsi soluții eficiente și originale.
În ceea ce privește stilul, observ o interesantă tendință de reinterpretare a materialelor naturale, o estetică echilibrată între minimalismul contemporan și influențele locale, dar și o deschidere tot mai mare către experiment vizual. Designerii români reușesc să creeze spații cu un puternic accent pe emoție și confort, păstrând în același timp o rigoare funcțională.
Teodora Lazăr: Designerii români se remarcă printr-o capacitate aparte de adaptare, versatilitate și creativitate. Lucrând adesea în proiecte cu provocări unice, fie de buget, fie de spațiu sau funcționalitate, aceștia reușesc să găsească soluții originale, conectate la nevoile beneficiarului final.
Aceasta flexibilitate, combinată cu o sensibilitate estetică bine conturată, este unul dintre atuurile majore ale designului interior din România.
Din experiența noastră în cadrul Dedalo Agency, colaborând cu o rețea diversă de designeri și reselleri, observăm o orientare tot mai clară către calitate, sustenabilitate și produse care aduc un beneficiu real stilului de viață. Mulți parteneri aleg saltelele Dorelan datorită nivelului ridicat de confort personalizat și a expertizei științifice din spatele fiecărui produs, calități care adaugă profunzime și valoare în proiectele lor de amenajare. Faptul că Dorelan este furnizor oficial pentru unele dintre cele mai prestigioase lanțuri hoteliere internaționale confirmă standardele înalte pe care designerii români le caută și le integrează cu profesionalism în propunerile lor.
Victor Grosu: În primul rând, designerii de interior români au un istoric foarte recent, comparativ cu alte țări. Primele cursuri de design interior din lume s-au ținut în 1904 în New York, în vreme ce, în România, Facultatea de Arhitectură de Interior a fost înființată în cadrul Universității de Arhitectură „Ion Mincu” din București abia în… 2001.
Putem considera că suntem încă la începuturile breslei, deși avem arhitecți de interior care au fost validați de premii internaționale, mai ales în zona HoReCa. Există, deci, un stil local care este recunoscut și apreciat global. La nivel general, însă, cred că suntem încă într-o căutare, într-o așezare.
Care sunt cele mai populare stiluri de design interior adoptate în România în ultimii ani?
Iulian Arbanaș: În ultimii ani, stilurile cele mai apreciate în România sunt:
- Contemporan minimalist, cu linii curate, culori neutre și accent pe materiale naturale.
- Japandi, o fuziune între estetica japoneză și funcționalitatea scandinavă.
- Modern clasic, în special în proiectele rezidențiale de tip high-end — o combinație de eleganță discretă și detalii arhitecturale inspirate din stilul clasic european.
- Industrial soft, adaptat pentru spații urbane sau de tip loft, dar cu accente calde, vegetație și texturi moi.
Clienții caută tot mai mult echilibrul între personalizare și ușurință în întreținere.
De asemenea, observ o deschidere crescută către accente cromatice, compoziții decorative și utilizarea materialelor tactil interesante: lemn brut sau ceramică texturată.
Teodora Lazăr: În ultimii ani, stilurile de design interior preferate în România reflectă o tendință clară către echilibru între estetică, funcționalitate și stare de bine. Se remarcă o preferință accentuată pentru stilul japandi, cu linii simple și materiale naturale, precum și pentru reinterpretările contemporane ale stilului clasic, în care accentele rafinate se îmbină cu soluții moderne de confort.
Prin rețeaua noastră de parteneri de la Dedalo Agency, observăm o cerere constantă pentru proiecte cu atmosferă „caldă-minimalistă”, în care produsele alese joacă un rol definitoriu pentru calitatea spațiului. Saltelele Dorelan, recunoscute pentru dezvoltarea bazată pe cercetare științifică, se integrează perfect în acest context: nu sunt doar un obiect de mobilier, ci o extensie a ideii de odihnă și echilibru. Tot mai mulți designeri încep să pună accent pe experiența senzorială a locuinței, nu doar pe imagine. Iar asta aduce în prim-plan colaborările cu branduri care oferă tanto estetică, cât și tehnologie reală în slujba confortului, exact cum este cazul Dorelan.
Victor Grosu: Devine tot mai dificil să vorbim de stiluri, ele s-au estompat și mixat în ultimii ani. Suntem influențați de brandurile internaționale, în domeniul nostru, producătorii de mobilier italieni sunt cei care dictează tendințele de design și stil.
Putem spune că trăim într-o eră în care își găsesc locul și minimalismul, și inserțiile etnice; au fost influențe ca cele boho-chic, dar mai degrabă sezoniere. A dispărut, din punctul meu de vedere, stilul clasic, prea încărcat pentru o lume deja supra-saturată de informație, imagine, stimuli.
Care este impactul tehnologiei și automatizării asupra procesului de design interior?
Iulian Arbanaș: Tehnologia a devenit o parte indispensabilă a procesului de design interior. De la software-uri avansate pentru randări 3D fotorealistice, până la realitate augmentată și planificare virtuală, designerii pot astăzi prezenta clientului o viziune clară, în detaliu, încă din faza de concept.
Pe partea de execuție, automatizarea și tehnologia smart influențează alegerile privind iluminatul, climatizarea, mobilierul modular sau electrocasnicele integrate.
Clienții solicită din ce în ce mai mult case inteligente, cu funcții de control la distanță, economie de energie și adaptabilitate.
Tehnologia nu înlocuiește creativitatea, dar oferă instrumentele necesare pentru a o exprima eficient și convingător.
Victor Grosu: Impactul tehnologiei e uriaș, pășim într-o lume în care, cu inteligența artificială, oricine își poate genera propuneri de design interior. Consecința imediată este că a început să scadă percepția asupra importanței arhitecților de interior. Când orice client își poate genera 20 de variante de la o zi la alta, rolul nostru este afectat.
Se resimte presiunea pe timp, pe viteza soluțiilor, de aceea cred că soluțiile „craft”, soluțiile de mână, umane, vor deveni în scurt timp din nou valoroase, o contra-reacție la tehnologizarea masivă.
Se observă o creștere a cererii pentru design interior personalizat?
Iulian Arbanaș: Da, clar. Clienții nu mai caută doar soluții estetice, ci vor interioare care să le reflecte personalitatea, stilul de viață și valorile. Cererea pentru proiecte personalizate, la cheie, a crescut semnificativ. În cadrul Delta Studio, serviciul nostru de amenajare completă (PAIC) include consultanță, proiectare și implementare, cu livrare garantată a conceptului gândit. Observăm că tot mai mulți clienți solicită un design adaptat nevoilor familiei lor, de la zone de lucru personalizate la spații flexibile sau camere de joacă integrate estetic.
Această personalizare este, de fapt, cheia fidelizării clientului și a diferențierii față de ofertele standardizate de pe piață.
Teodora Lazăr: Absolut. Cererea pentru design interior personalizat a crescut considerabil în ultimii ani, pe măsură ce clienții au devenit mai conștienți de impactul pe care spațiul în care trăiesc îl are asupra stării lor de bine. Oamenii își doresc interioare care să reflecte nu doar un anumit stil vizual, ci și propriile valori, rutine și nevoi.
Personalizarea nu mai înseamnă doar alegerea unei culori sau a unui finisaj, ci integrarea unor soluții adaptate la stilul de viață: de la ergonomie sau iluminat inteligent, până la compartimentări flexibile sau materiale sustenabile. Este un semn clar al maturizării pieței și al unei relații mai profunde între designer și beneficiar, în care proiectul final este cu adevărat unic, construit în jurul omului, nu doar al spațiului.
Victor Grosu: Cererea pe piața din România a crescut odată cu apariția apartamentelor la gri, la alb, odată cu dezvoltarea de case mai sofisticate, cu suprafețe mari, de 500-600 de metri pătrați. La Hype Project, biroul nostru de arhitectură și design interior, oferim servicii personalizate pentru locuințe premium. Noi ne-am nișat pe acest tip de locuințe și ne-am organizat echipa și specialiștii pentru a răspunde acestei cereri pe plan local și internațional.
Ce schimbări majore se preconizează în industrie în următorii ani?
Iulian Arbanaș: Câteva direcții sunt evidente:
- Sustenabilitatea va deveni criteriu obligatoriu, nu opțional. Vom vedea o creștere a cererii pentru materiale eco, procese sustenabile și mobilier cu amprentă de carbon redusă.
- Standardizarea proceselor de implementare – clienții caută predictibilitate, termene clare și asumare.
- Digitalizarea completă a procesului de proiectare și selecție – inclusiv showroom-uri virtuale, comenzi integrate direct din platforme și inteligență artificială pentru personalizarea recomandărilor de produse.
- Creșterea exponențială a serviciilor de design interior integrate, de tip „one-stop-shop”, așa cum este Delta Studio, care oferă clientului un proces simplificat de la idee la implementare.
Industria designului interior din România este într-un moment de maturizare. Clienții sunt mai informați, așteptările lor sunt în creștere, iar designul a devenit un instrument de diferențiere, nu doar o expresie de stil. Designerii români trebuie să rămână conectați la tendințele globale, dar să-și păstreze autenticitatea locală.
Teodora Lazăr: Ne îndreptăm spre un design care este, în același timp, estetic, sustenabil și orientat spre sănătatea individului. Spațiile vor reflecta tot mai mult nevoia de echilibru între digital și organic. Tehnologia nu va fi doar vizibilă, ci va funcționa „invizibil” în slujba confortului.
În această direcție, branduri ca Dorelan, care mizează pe știință și sustenabilitate, vor deveni parteneri esențiali pentru designerii care gândesc pe termen lung. Iar prin Dedalo Agency, continuăm să aducem aceste soluții și acest mindset în România, în proiecte rezidențiale și hoteliere de top.
Victor Grosu: În primul rând, impactul tehnologiei și accesul la AI vor modifica modul nostru de lucru: va trebui să ne reorganizăm și să ne adaptăm, nu știu cât va dura acest lucru, poate un an, poate trei. Apoi, scumpirea materialelor și a produselor ne determină să găsim soluții, să optimizăm constant bugetele.
De asemenea, cred că se va pune din nou preț pe artizanal, pe lucruri create de mâna omului, dar și pe obiecte-unicat. Cred că piața locală se va reface și se va reorganiza – istoric, România a exportat mult mobilier din lemn masiv, și poate e momentul să își regăsească acest drum.
Un material Investing in Property
