Guvernul suedez vrea să închidă aeroportul Bromma, din vestul capitalei Stockholm, pentru ca pe acest teren să fie construite aproximativ 30.000 de noi locuințe, reducând astfel un deficit de spații de locuit care a provocat o creștere explozivă a prețului locuințelor în capitala Suediei, transmite Reuters.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Suedia nu este singura țară care caută soluții inovative pentru a crește oferta de spații de locuit și astfel să reducă acumularea de credite ipotecare neperformante care amenință întreaga economie. În multe metropole europene prețul locuințelor a crescut timp de mai multe decenii, stimulat de un amestec de dobânzi reduse, criză de terenuri și construcții care nu pot să țină pasul cu cererea, scrie Agerpres.
În locul fostului aeroportul Tegel, închis în luna noiembrie a anului trecut, autoritățile din Berlin intenționează să construiască peste 5.000 de apartamente. În paralel, decidenții din Berlin caută o modalitate prin care să poată construi locuințe sociale pe terenul fostului aeroport Tempelhof din centrul capitalei Germaniei.
"Pe termen mediu, avem nevoie de 200.000 de noi apartamente", susține Sebastian Scheel, senator pentru dezvoltare urbană și locuințe în cadrul Primăriei Berlinului, adăugând că jumătate dintre aceste apartamente ar trebui construite de sectorul public și subvenționate în conformitate cu prevederile privind locuințele sociale.
În pofida efectelor pandemiei asupra economiilor europene, care au generat comparații cu criza financiară din 2008, prețurile la proprietățile imobiliare au crescut accelerat în ultimul an. Cererea venită din partea celor care lucrează de acasă a contribuit la creșterea prețurilor iar stimulentele fiscale și monetare fără precedent, destinate să mențină economiile pe linia de plutire, nu au făcut decât să arunce gaz pe foc.
Luna trecută, prețul caselor din Marea Britanie a înregistrat cea mai puternică creștere din ultimii 17 ani. În Berlin, prețurile au crescut cu 11% în ultimul an, arată datele Global Property Guide, un portal specializat pe prețurile proprietăților rezidențiale.
Creșterea chiriilor este o mare problemă pentru berlinezi, în condițiile în care doar 17,4% dintre locuitorii Berlinului dețin propria casă sau apartament. La nivelul întregii Germanii, aproximativ jumătate din populația țării stă în chirie și este expusă la creșterea chiriilor. În condițiile în care în septembrie vor avea loc alegeri parlamentare în Germania, politicienii se înghesuie să demonstreze alegătorilor cum vor rezolva problema locuințelor, promițând o combinație între noi locuințe sociale, mai multe terenuri unde să poată fi construite locuințe și noi prevederi cu privire la limitarea creșterilor excesive ale chiriilor. Însă o soluție rapidă este puțin probabilă.
Stockholm, Luxemburg, Moscova și Bratislava au înregistrat toate creșteri de două cifre ale prețului locuințelor în ultimele 12 luni și doar în câteva orașe, precum Madridul, prețurile au scăzut.
Potrivit analiștilor băncii elvețiene UBS, orașele München, Frankfurt, Amsterdam, Paris și Zurich sunt cele mai expuse la riscul unei bule speculative pe piața imobiliară. În patru din cele 12 metropole europene incluse de UBS în indexul său Global Real Estate Bubble Index, prețurile la locuințe sunt supraevaluate și doar în Varșovia, Milano și Madrid, prețurile sunt la un nivel rezonabil.
"Pe termen scurt, singura soluție pentru oameni este să se împrumute din ce în ce mai mult și asta este o sursă de îngrijorare nu doar pentru indivizi dar și pentru societate ca întreg", subliniază guvernatorul Băncii Centrale a Suediei, Stefan Ingves.
Recent, Banca Centrală a Finlandei a tras un semnal de alarmă cu privire la gradul de îndatorare al gospodăriilor, adăugându-se astfel avertismentelor venite de la Banca Centrală a Suediei și de la alte autorități europene cu privire la riscurile la adresa sistemului financiar.
Banca Centrală Europeană a recunoscut că există bule speculative în unele zone dar susține că nu există un risc sistemic de supraevaluare în sectorul locuințelor. De asemenea, BCE a cerut organismelor locale de reglementare să ia măsuri pentru a răspunde acestor bule speculative deoarece politica monetară aplicabilă pentru întreaga zonă euro nu este adecvată pentru a răspunde unor probleme la nivel local.
