Producătorii de băuturi spirtoase din întreaga lume se confruntă cu ”un cocktail” de provocări serioase, pe fondul tensiunilor comerciale și al schimbărilor în obiceiurile de consum. Mișcările de boicot și tarifele vamale riscă să amplifice tendințele de declin deja existente, relatează CNBC.
Miercuri, producătorul francez de coniac Rémy Cointreau a devenit cel mai recent nume mare din industrie, după Diageo și Pernod Ricard, care și-a retras țintele de vânzări, pe fondul incertitudinilor economice și comerciale, scrie News.ro.
”Având în vedere lipsa de vizibilitate macroeconomică și incertitudinile geopolitice legate de tarifele SUA-China, condițiile necesare pentru a menține obiectivele pentru 2029-2030 nu mai sunt îndeplinite”, a precizat compania.
Vânzările diviziei de coniac a grupului Rémy Cointreau au scăzut cu 22% în anul financiar, din cauza consumului mai slab din SUA și ”a condițiilor de piață complexe” din China.
Coniacul, băutură emblematică a regiunii franceze Cognac, a fost puternic afectat de tensiunile dintre SUA și China. De altfel, LVMH a raportat o scădere de 17% la vânzările de băuturi Hennessy, în primul trimestru.
Însă nu doar coniacul are de suferit. Divizia de vinuri și spirtoase a LVMH a fost cea mai slabă din grup, iar Diageo a raportat scăderi semnificative la Tanqueray, Gordon’s și Smirnoff, în timp ce berea Guinness a înregistrat vânzări mai bune.
”Spirtoasele trec printr-o corecție în SUA, iar tarifele vamale adaugă un strat suplimentar de incertitudine”, arată un raport Jefferies.
Tarifele care ”taie” din vânzări
Pentru spirtoase și vinuri, reglementările legale și statutul de ”produs cu denumire de origine” înseamnă producție locală și expunere mare la tarifele vamale de import ale SUA. Spre exemplu, șampania trebuie produsă și îmbuteliată în regiunea Champagne.
”Aceste produse sunt vulnerabile la tensiuni geopolitice pentru că depind de exporturi”, a explicat Sanjeet Aujla, analist UBS. Rémy Cointreau estimează un impact negativ de 65 de milioane de euro (55 milioane de dolari) de la actualele tarife, după măsurile de atenuare. Diageo a anunțat că aproximativ 25% din afacerile sale vor fi afectate de taxele vamale.
Berea, în schimb, fiind de obicei produsă local, pare mai ferită. Producători mari precum AB InBev, Heineken și Carlsberg și-au menținut prognozele pentru acest an.
Industria a cunoscut o perioadă de creștere accelerată în pandemie, când consumatorii au cheltuit mai mult pe băuturi premium.
”În pandemie, oamenii nu doar că au băut mai mult, dar au trecut și la produse premium”, a spus Aujla.
Acum însă, pe fondul inflației și a schimbării climatului economic, consumatorii sunt mai reticenți să cheltuie 100 de dolari pe o sticlă de coniac scump. Încep să opteze pentru produse mai ieftine sau pentru băuturi ready-to-drink (RTD), pe bază de spirtoase.
”Aceste RTD pe bază de spirtoase afectează creșterea sectorului, mai ales la vodcă și rom. Doar whisky-ul, tequila și ginul premium rezistă mai bine”, arată raportul Jefferies.
”Această tendință de premiumizare e acum în pauză, din cauza tendințelor ciclice din industrie”, a adăugat Aujla.
Un declin structural?
Pe lângă factorii economici, tendințele legate de sănătate și wellness duc la scăderea consumului de alcool. Mulți devin ”sober curious” (curioși de viața fără alcool), iar producătorii au lansat game de băuturi cu conținut scăzut sau fără alcool.
Medicamentele pentru slăbit, despre care apar dovezi că pot reduce pofta de alcool, reprezintă și ele o posibilă provocare. Totuși, analiștii sunt împărțiți în privința severității și duratei declinului: ”Există o dezbatere considerabilă dacă cererea slabă e una ciclică sau structurală”, a comentat James Edwardes Jones de la RBC Capital Markets.
Aujla consideră că e ”un pic din ambele, dar mai degrabă ciclic decât structural”. Totuși, chiar și după ce efectele ciclice se vor disipa, se așteaptă ca ritmul de creștere al industriei băuturilor spirtoase din SUA să fie cu 1-2% sub media istorică de 4-5%.
