Negociatorii ucraineni merg la Istanbul pentru a prezenta Rusiei o foaie de parcurs.
O propun pentru a ajunge la o soluție de pace durabilă, conform Reuters.
Foaia de parcurs propusă începe cu o încetare completă a focului pe o perioadă de cel puțin 30 de zile, urmată de eliberarea tuturor prizonierilor din cele două tabere, dar și a copiilor ucraineni care au fost luați pe teritoriul controlat de Rusia. Apoi este planificată o întâlnire între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său rus, Vladimir Putin, arată Hotnews.
În baza planului, Moscova și Kievul, cu participarea SUA și a Europei, vor lucra pentru a stabili termenii asupra cărora pot cădea de acord pentru a pune capăt războiului, cel mai mare conflict din Europa după Al Doilea Război Mondial.
Oficialii ucraineni au anunțat în această săptămână că au trimis părții ruse planul înaintea discuțiilor de la Istanbul.
Termenii-cadru ai Kievului
Termenii-cadru ucraineni pentru un acord de pace, așa cum sunt stabiliți în documentul consultat de Reuters, sunt în mare parte aceiași ca termenii propuși anterior de Kiev.
Kievul nu dorește să existe restricții referitoare la forța militară a Ucrainei după încheierea unui eventual acord de pace, nu dorește să fie recunoscută internațional suveranitatea Rusiei asupra zonelor ucrainene ocupate de forțele Moscovei. Partea ucraineană, vrea, totodată, despăgubiri.
În documentul ucrainean este menționat, de asemenea, că amplasarea actuală a liniei frontului va fi punctul de plecare pentru negocierile privind teritoriul.
Acești termeni diferă considerabil de cererile exprimate public de Rusia în ultimele săptămâni.
Delegația ucraineană care va participa la discuțiile de la Istanbul va fi condusă de ministrul apărării, Rustem Umerov, conform precizărilor făcute duminică de președintele Volodimir Zelenski.
Tot duminică, o sursă din cardul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat, pentru The Kyiv Independent, că „peste 40” de bombardiere rusești au fost lovite în baze aeriene din profunzimea Federației Ruse, într-o operațiune a instituției.
În plus, două poduri s-au prăbușit în două regiuni rusești aflate la granița cu Ucraina, provocând deraieri de trenuri, cel puțin șapte morți și zeci de răniți, au anunțat autoritățile ruse duminică dimineață, potrivit Reuters. Incidentul a fost calificat drept „sabotaj” de bloggeri militari ruși și un înalt oficial de la Moscova a susținut că Ucraina a devenit o „enclavă teroristă”.
Putin este gata să facă pace, dar nu cu orice preț, au declarat anterior surse ruse de rang înalt pentru Reuters.
Astfel, printre condițiile enumerate de președintele rus, se află un angajament scris din partea marilor puteri occidentale de a nu extinde alianța NATO condusă de SUA spre est – un eufemism pentru excluderea formală a aderării Ucrainei, Georgiei, Moldovei și altor state din fosta URSS.
Putin mai dorește neutralitatea Ucrainei, ridicarea sancțiunilor, dezghețarea activelor rusești din Occident, dar și protejarea vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina.
Potrivit înalților diplomați ruși care au discutat cu reporterii Reuters, Putin este acum mai puțin dispus să facă compromisuri în privința teritoriului și își menține poziția publică conform căreia dorește ca Rusia să revendice integral cele patru regiuni din estul Ucrainei, pe care le-a ocupat ilegal.
De asemenea, aceștia au afirmat că dacă Putin nu poate ajunge la un acord de pace în propriile condiții, va încerca să le arate ucrainenilor și europenilor prin victorii militare că “pacea de mâine va fi și mai dureroasă”, arată BiziDay.
Putin și oficialii ruși au afirmat în repetate rânduri că orice acord de pace trebuie să abordeze așa-zisele “cauze profunde” ale conflictului – adică problema extinderii NATO și a sprijinului occidental pentru Ucraina. În schimb, Kievul a afirmat în repetate rânduri că Rusia nu ar trebui să aibă niciun cuvânt de spus în legătură cu aspirațiile sale de a adera la NATO și insistă că are nevoie de garanții solide de securitate, pentru a descuraja orice viitor atac rusesc.
La rândul său, NATO a declarat, de asemenea, că nu își va schimba politica ușilor deschise doar pentru că Moscova o cere.
Donald Trump a declarat în repetate rânduri că dorește să pună capăt războiului din Ucraina și a arătat o frustrare crescândă față de Putin în ultimele zile, avertizându-l că “se joacă cu focul”. Săptămâna trecută, în urma unei convorbiri cu Trump, Putin a declarat că a fost de acord să colaboreze cu Ucraina la un memorandum care ar stabili contururile unui acord de pace, inclusiv calendarul unui armistițiu. Rusia spune că își elaborează în prezent versiunea memorandumului și nu poate estima cât timp va dura acest lucru.
Putin prezintă războiul din Ucraina ca pe un moment de cotitură în relațiile Moscovei cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, prin extinderea NATO și prin încălcarea a ceea ce el consideră a fi sfera de influență a Moscovei.
La summitul de la București din 2008, liderii NATO au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni într-o zi membre. Ucraina și-a modificat în 2019 constituția, angajându-se pe calea aderării depline la NATO și UE. Trump a declarat că sprijinul anterior al SUA pentru candidatura Ucrainei la NATO a fost o cauză a războiului și a indicat că Ucraina nu va obține statutul de membru.
În 2021, cu doar două luni înainte să invadeze Ucraina, Moscova a propus NATO “se abțină de la orice extindere ulterioară, inclusiv aderarea Ucrainei, precum și a altor state”. Diplomați americani și NATO au declarat la acea vreme că Rusia nu putea avea drept de veto asupra extinderii alianței.
Acum, Rusia dorește un angajament scris privind extinderea alianței militare, deoarece Putin consideră că Moscova a fost indusă în eroare de SUA după căderea Zidului Berlinului în 1989, când secretarul de stat american James Baker l-a asigurat Mihail Gorbaciov în 1990 că NATO nu se va extinde spre est, au declarat două dintre sursele ruse.
Între timp, invadarea Ucrainei a determinat Finlanda să adere la NATO în 2023, urmată de Suedia în 2024, alimentând nemulțumirea lui Putin.
Liderii vest-europeni au afirmat în repetate rânduri că, dacă Rusia câștigă războiul din Ucraina, ar putea, eventual, să atace și statele NATO – un pas care ar declanșa un război mondial. Rusia respinge astfel de afirmații ca fiind alarmiste și nefondate, dar a avertizat, de asemenea, că războiul din Ucraina ar putea escalada într-un conflict mai amplu.
Ucraina, Rusia, SUA și NATO nu au răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la reportajul Reuters.
