Majorarea fiscalității va activa instinctul de protecție al populației, care va migra către forme nefiscalizate pentru consum și înregistrarea veniturilor, crede Florian Libocor, economist șef al BRD. România are de departe cel mai mare gap al taxei pe valoarea adăugată din UE și o creștere a acestei taxe pe consum ar face ca o parte semnificativă din bani să nu fie colectată la buget. Libocor oferă și un scenariu privind impactul creșterii TVA asupra veniturilor și inflației și adaugă că orice măsuri vor fi luate pentru reducerea deficitului bugetar vor fi acceptate mai ușor de populație dacă vor avea caracter temporar.
România este obligată să facă o corecție a deficitelor, în condițiile în care a trecut recent printr-un episod în care piețele și-au pierdut încrederea și au majorat costurile de finanțare, arată Florian Libocor, într-o prezentare la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar Bancari.
“Din punct de vedere al acumulării PIB; România s-a comportat onorabil, însă costul a fost unul destul de mare. Am ajuns în 2024 la un deficit extern de 8,3% din PIB și un deficit intern (bugetar) de 9,3% din PIB”, spune Florian Libocor.
“Am crescut cu un cost mare și cu consecința încetinirii procesului de dezinflație”, adaugă economistul.
Deficitul bugetar ar trebui să scadă în acest an la 7% din PIB, însă la patru luni semnaliza că va merge mai degrabă spre 9% și în acest an, în absența unor măsuri de corecție. Deficitul ar trebui, teoretic
“Corecția fiscală nu este imposibilă, însă are o miză mare, probabil mai mare ca întotdeauna”, spune Libocor.
“Cea mai dificilă ajustare fiscală din ultimele decenii un echilibru între asigurarea creșterii economice, menținerea încrederii investitorilor și aderarea la normele fiscale ale UE, care trebuie să ia în considerare întregul impact al recalculării pensiilor și al creșterii plăților de dobânzi”, arată economistul.
“Ceea ce trebuie să spunem este că creșterea economică poate să fie mai puțin afectată dacă toată restructurarea sau reforma va fi făcută cu dibăcie”, spune Libocor.
Deficitul ar trebui, teoretic, să vină la sub 3% din PIB, limita Maastricht, abia în șapte ani.
“3% deficit bugetar din PIB nu a fost niciodată, nu este și nu va fi niciodată expresia performanței exercițiului bugetar, va fi expresia derapajului maxim acceptat de către decidenții europeni, Comisie și așa mai departe, pentru fiecare stat în parte. Atât poți să derapezi. Nu este expresia unei performanțe. De multe ori se discută că suntem bine la 2,9%. Nu, nu suntem bine, nici noi, nici alții. Dacă pornim de acolo, că suntem bine la 2,9%, este relativ ușor să ajungem să spunem că suntem relativ bine la 9,3%, nu? Că acolo suntem”, spune Libocor.
Ce măsuri ar putea fi luate pentru reducerea deficitului
Potrivit lui Libocor, ținta de deficit pentru 2025 de 7% din PIB, poate fi construită pe trei piloni-cheie:
i) Controlul cheltuielilor (ex. salarii, cheltuielilor publice ineficiente etc)
ii) Creșterea veniturilor (ex. colectarea impozitelor etc)
iii) Maximizarea absorbției fondurilor UE
În ceea ce privește ultimul punct, din fondrule de coeziune de 31 miliarde de euro pentru perioada 2021-2017 au fost absorbite doar 2%, iar din PNRR, cu 28,5 miliarde de euro (din care jumătate sunt împrumuturi), au fost primite doar 29% din sume, arată Libocor.
“Una dintre piedicile accelerării absorbției este tocmai deficitul bugetar ridicat pe care l-am generat și care limitează capacitatea de cofinanțare”, adaugă el.
Gap TVA și calcule cu creșterea TVA
În prezentarea sa, Libocor s-a referit îndeosebi la creșterea TVA, ca măsură propusă în perioada recentă.
România este fruntașă în ceea ce privește decalajul de TVA, adică procentul teoretic necolectat, 30,6% din total la nivelul anului 2022. Suma reprezenta la acel moment 8,5 miliarde de euro sau circa 3% din PIB, fiind de departe cea mai mare din Europa.
Libocor spune că trebuie luat în calcul caracterul TVA, atunci când se discută despre nivelul acesteia.
“TVA nu este, în esență, o taxă redistributivă, dimpotrivă, este o taxă regresivă, adică o taxă care afectează mai mult persoanele cu venituri mici decât pe cele cu venituri mari.
Se aplică uniform consumului. TVA se aplică tuturor, indiferent de venit. Are o pondere mai mare în consumul celor săraci: Persoanele cu venituri mici cheltuie o proporție mai mare din veniturile lor pe bunuri de consum (majoritatea cu TVA). Astfel, ele suportă o povară fiscală relativ mai mare.
Nu tintește în mod direct echitatea: TVA nu urmărește reducerea inegalităților, ci are scopul de a colecta venituri bugetare eficiente și stabile”, arată Libocor în prezentarea sa.
Bazat pe experiențele anterioare privind creșterea TVA, Libocor arată că la o creștere de 1 pp a cotei TVA, obținem o creștere cu 0,35 pp din PIB venituri din TVA și 0,66 pp în creșterea inflației.
El atrage atenția că dintr-o majorare a TVA, dacă nu este rezolvată problema colectării, atunci statul va încasa doar 70% din suma majorată.
Soluția nu e întărirea fiscalității. Atenție la recul!
“Soluția nu este una unilaterală. Soluția nu este una a întăririi fiscalității. Reculul va veni din instinct după această întărire a fiscalității. Se vor căuta zone nefiscalizate pentru consum, economia subterană, se vor căuta produse substitut, care sunt probabil mai proaste calitativ și mai ieftine, se va căuta probabil evitarea respectării reglementărilor prin schimbarea rezidenței fiscale”, spune Libocor.
Soluțiile temporare, mai ușor de acceptat
“O TVA de 24%, o taxă pe venit de 59%, dau un exemplu, orice ar putea să fie acceptat, tolerat și susținut de societate, dacă cel puțin o condiție ar putea fi îndeplinită, și anume a reperului în timp. Suntem într-o situație grea, avem nevoie de un efort pentru doi ani. Asta ar schimba cu totul modul în care societatea ar privi nevoia corecțiilor care sunt atât de necesare”, spune Libocor.
“Am văzut multe scenarii, multe opțiuni de majorarea a unor taxe, inclusiv de revenire la cota progresivă de impozitare a veniturilor. Orice măsuri vom lua, societatea va accepta semnificativ mai ușor dacă avem un reper”, conchide economistul.
