Firmele din România nu mai caută doar muncitori necalificați, precum curieri sau lucrători în construcții.
Caută acum intens și personal specializat.
Crește cererea pentru meserii calificate, precum electricieni, sudori, ospătari sau operatori CNC.
Lipsa forței de muncă dă bătăi de cap angajatorilor din România, care sunt nevoiți să apeleze inclusiv la personal calificat non-UE pentru a-și putea desfășura activitatea, arată termene.ro.
În general, cea mai mare parte a avizelor acordate, undeva la 60%, sunt pentru mână de lucru necalificată; însă, în ultima vreme, se remarcă și interesul tot mai ridicat pentru personal calificat, pornind de la sudori, ospătari, operatori CNC și până la electricieni.
Un operator CNC (Computer Numerical Control) este un lucrător specializat care operează și supraveghează utilaje controlate prin computer, folosite pentru prelucrarea materialelor — de exemplu, strunguri, freze sau mașini de tăiat.
Cei mai mulți angajați non-UE lucrează în producție, construcții, retail și HoReCa și provin din țări precum Nepal, Sri Lanka, Turcia și India.
Industriile angajatoare
Datele Inspectoratului General pentru Imigrări și ale Ministerului Muncii arată că cei mai mulți angajați non-UE merg în producție, construcții, retail, HoReCa și servicii administrative și de suport, cu observația că paleta de activități acoperite este mult mai vastă.
Oficial, la nivel național, 60% dintre avizele de muncă sunt acordate pentru ocupații necalificate – manipulare marfă, curățenie, muncă sezonieră.
„În cazul nostru, aproximativ 70% dintre angajații non-UE plasați acoperă tocmai aceste poziții – locuri de muncă pe care, în prezent, românii nu le mai caută, din motive diferite: fie pentru că sunt considerate mai dificile, fie pentru că preferă să urce profesional spre alte roluri. Pe de altă parte, vedem o creștere constantă a cererii pentru personal calificat – de la sudori la ospătari, operatori CNC sau electricieni”, a declarat pentru Termene.ro Melania Pop, Managing Partner, International Work Finder.
Așteptări de ambele părți
Melania Pop mai spune că, în general, angajatorii își doresc oameni loiali, adaptabili, care învață repede și respectă standardele companiei. Cum aceste cerințe sunt adesea vagi, ele trebuie traduse în profiluri clare, astfel încât să fie identificate naționalitățile potrivite pentru fiecare nevoie.
Nu în ultimul rând, trebuie precizat și faptul că angajatorii doresc ca firma de recrutare să se asigure de integrarea personalului și să fie alături de acesta pe tot parcursul colaborării.
De cealaltă parte, angajații au și ei așteptările lor.
„Nu le-aș numi ‘pretenții’ – ei își doresc lucruri simple și de bun-simț: să fie respectați, să li se ofere condiții decente de cazare, ca realitatea din România să corespundă cu ceea ce li s-a comunicat înainte de plecare. Mulți vin pentru a învăța o meserie, a avea stabilitate și a-și susține familiile”, menționează Melania Pop.
Salarii corecte
La rândul ei, Mădălina Anghene, director executiv Angajații Ideali SRL, spune că angajatorii își doresc muncitori stabili, care să se încadreze în ritmul solicitat, sectoarele cele mai active fiind construcțiile, transportul rutier, agricultura, curățenia, retailul și industria alimentară.
„Angajatorii caută în special personal necalificat sau semicalificat, dispus să lucreze pe perioade mai lungi și să respecte programul și ritmul de lucru cerut. În același timp, tot mai mulți angajatori își doresc lucrători stabili, responsabili, care pot fi fidelizați”, a declarat pentru Termene.ro Mădălina Anghene.
De cealaltă parte, angajații străini vin cu așteptări clare: salarii corecte, condiții de muncă decente, cazare adecvată, sprijin în procesul de integrare și respectarea promisiunilor contractuale. Cei care au experiență în alte țări europene au început să fie și mai selectivi.
Printre cele mai mari provocări la acest moment se numără încă birocrația greoaie pentru obținerea avizelor și vizelor, lipsa de predictibilitate legislativă și volumul mare de documente necesare, susține Mădălina Anghene.
„Cazurile de angajatori care nu respectă condițiile contractuale afectează imaginea generală a pieței. Integrarea culturală și lingvistică a angajaților străini este o altă zonă sensibilă, care necesită mai mult sprijin instituțional. Nu în ultimul rând, concurența pentru lucrători asiatici s-a intensificat la nivel european, ceea ce face mai dificilă atragerea rapidă a personalului calificat sau cu experiență”, precizează recrutorul.
Lipsa de personal nu doar că poate afecta activitatea în anumite sectoare, ci o poate chiar opri, ceea ce este și mai grav.
Reprezentantul IWF spune că industrii economice strategice precum producția, construcțiile, HoReCa sau retailul se confruntă cu un deficit acut de personal, care le amenință continuitatea. „În majoritatea cazurilor, nu e vorba de a alege între un român și un angajat non-UE – ci de a decide dacă poți sau nu să continui activitatea în lipsa unui om pe poziția respectivă”, precizează Melania Pop.
Date oficiale
La finalul anului 2024, România înregistra peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene, potrivit datelor de la Inspectoratul General pentru Imigrări.
Pentru anul 2025, s-a menținut plafonul de 100.000 de avize, acestea acoperind cererea din domenii esențiale precum producția (29.141 angajați non-UE), construcții (28.538), comerț (20.008), HoReCa (18.844) și serviciile administrative și de suport (12.189).
Peste 60% dintre avizele emise în 2024 au vizat ocupații precum muncitori în agricultură, construcții, curățenie sau manipulare marfă. Principalele țări de origine ale lucrătorilor non-UE în România sunt Nepal, Sri Lanka, Turcia și India.
