Comisia Europeană (CE) a înrăutățit estimarea privind creșterea economică a României în acest an, la 1,4% din PIB, precum și estimarea referitoare la deficitul bugetar, anticipat să ajungă la 8,6% din PIB (în termeni ESA), ca urmare a incertitudinilor economice generate de impunerea tarifelor americane, dar și de creșterea nivelului intern de volatilitatea politică și fiscală, arată prognoza de primăvară a CE, publicată astăzi. Prognoza de deficit nu include impactul reformei fiscale, încă neadoptată de Guvern și care ar avea potențialul de a diminua semnificativ deficitul, arată Comisia.
Prognoza anterioară, cea de toamnă, anticipa creștere economică de 2,5% din PIB pentru 2025 și deficit bugetar de 7,9% din PIB.
România are, prin planul fiscal semnat cu CE, o țintă de deficit bugetar de 7% din PIB pentru acest an. Deficitul bugetar în termeni ESA (standardul UE) de 9,3% din PIB de anul trecut este cel mai ridicat din UE.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Este important de menționat că estimarea de deficit bugetar a CE ține cont de măsurile de ajustare fiscală luate deja de Guvern, cum sunt cele din ordonanța trenuleț (înghețarea de pensii și salarii, creșterea impozitului pe dividende, creșterea plafonului la microîntreprinderi, eliminarea facilităților pentru unii salariați, taxa pe stâlp). Guvernul s-a angajat să implementeze, cu aplicare de la 1 aprilie anul acesta, și o reformă fiscală care ar fi adus venituri de 1,3% din PIB, circa 25 miliarde lei, însă aceasta nu a fost implementată până în prezent. Din impactul estimat la circa 25 miliarde lei pe venituri în acest an ca urmare a reformei fiscale, măsurile generatoare de venituri din ordonanța trenuleț sunt estimate să aducă în jur de 7 miliarde de lei.
Guvernul care se va forma în perioada următoare va adopa, cel mai probabil, o serie de măsuri de consolidare a finanțelor publice, așteptate de către piețele financiare, deși încetinirea semnificativă a economiei complică adoptarea unor măsuri suplimentare de creștere a taxelor.
"După un 2024 slab, economia României era pe cale să prindă viteză la începutul anului 2025, datorită, în special, construcțiilor, agriculturii și serviciilor și perspectivelor mai bune de export. Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor americane, dar și de creșterea nivelului intern de volatilitatea politică și fiscală, sunt așteptate să diminueze exporturile, încrederea în economie și, în cele din urmă investițiile și consumul. Se așteaptă ca acest lucru să aibă ca rezultat o creștere moderată a PIB-ului real de 1,4% în 2025, aceasta se va consolida în continuare la 2,2% în 2026. Se preconizează că inflația va scădea, dar va rămâne ridicată, în timp ce șomajul se va reduce marginal. Deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri foarte mari ale salariilor și pensiilor. Se estimează că se va reduce modest la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026, reflectând un pachet de măsuri implementate la sfârșitul anului 2024", arată Comisia Europeană.
Comisia avertizează în privința deficitului bugetar și atrage atenția asupra faptului că Guvernul a evitat până în prezent să implementeze reforma fiscală la care s-a angajat și care ar contribui la reducerea deficitului bugetar.
"Deficitul public al României a atins 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri mari ale salariile din sectorul public, plățile dobânzilor și pensii. La sfârșitul anului 2024, Parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală de valoare aproximativ 2% din PIB. Pachetul include o înghețare nominală a salariilor și pensiilor publice și măsuri de venituri în valoare de 0,3% din PIB. Ca urmare, deficitul este prognozat să scadă la 8,6% din PIB în 2025 și, în condițiile politicilor neschimbate, la 8,4% în 2026. Această prognoză nu include impactul reformei fiscale și al altor măsuri planificate în planul fiscal al României, care dacă concepute corespunzător și implementate în timp util au potențialul de a reduce semnificativ deficitul în 2025 și, într-o măsură mai mare, în 2026. Se preconizează că datoria guvernamentală va crește de la 48,9% din PIB-ul în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, în mare parte ca efect al deficitelor guvernamentale ridicate și a creșterii preconizate a plăților dobânzilor", potrivit raportului CE.
Estimările Comisiei Europene pentru România - Prognoza de primăvară 2025
