SchwuZ, cel mai „vechi și mai mare” club gay de dans din Germania, s-a declarat falit după aproape jumătate de secol de activitate, fiind victima inflației și a unei culturi a petrecerilor în continuă evoluție, care amenință viața de noapte din Berlin, scrie The Guardian.
Problemele de management și aplicațiile de întâlniri au fost printre factorii care au pus SchwuZ în dificultate anul trecut, iar în mai clubul și-a redus programul de funcționare, a concediat personal și a cerut ajutorul clienților fideli pentru a acoperi deficitul crescând, fără prea mare succes însă.
Joi, echipa de management a postat pe Instagram: „SchwuZ a depus cerere de insolvență. Dar: nu vrem să renunțăm!”
Postarea a subliniat rolul esențial al SchwuZ pe scena LGBTQ+ din Berlin de la înființarea sa, în Kreuzberg, în 1977, contribuind, doi ani mai târziu, la lansarea paradei Christopher Street Day și a revistei queer Siegessäule.
„De aproape 50 de ani, SchwuZ este mai mult decât un simplu club. Este o a doua sufragerie. Un loc pentru arta queer, comunitate, familie, rezistență”, se arată în mesaj. „Mulți dintre noi am găsit aici ceea ce căutam: un cămin, familia pe care ne-am ales-o și libertatea”.
SchwuZ, prescurtarea de la SchwulenZentrum sau centru gay, s-a mutat în 2013 într-un spațiu mult mai mare, cu o capacitate de 1.000 de petrecăreți, în cartierul la modă Neukölln, ceea ce ar a fost probabil începutul sfârșitului.
Anul acesta, clubul a înregistrat un deficit lunar de 30.000-60.000 de euro, cu venituri în scădere, a relatat postul public de televiziune RBB.
Directorul general al SchwuZ, Katja Jäger, a declarat că economia în declin, îmbătrânirea clientelei de bază și criza care se instalează pe scena cluburilor din Berlin au avut un impact negativ.
MOARTEA CLUBURILOR
Creșterea chiriei și a prețurilor la energia electrică amenință să pună capăt activității multor localuri îndrăgite din Berlin, după o scurtă revigorare post-Covid, într-un fenomen sumbru cunoscut sub numele de „Clubsterben” (moartea cluburilor).
În mai, SchwuZ a fost nevoit să concedieze 33 de angajați – cam o treime din personal, mulți dintre ei cu vechime – și să reducă numărul spectacolelor profesionale de drag.
O campanie de crowdfunding a strâns doar 3.000 de euro din suma țintă de 150.000 de euro.
Clubul a lansat acum o ultimă încercare de a-și mobiliza susținătorii „pentru viitoarele generații queer care au nevoie de un loc care să le ridice moralul, să le împuternicească și să le facă vizibile”.
Postarea de pe rețelele sociale a stârnit un val de solidaritate, iar vedeta drag și activista politică Gloria Viagra a promis: „Împreună putem reuși...!!!!”
Alți comentatori s-au plâns însă de playlistul muzical învechit și de prețurile exorbitante de la intrare.
SchwuZ speră să rămână deschis până în octombrie, când vor începe procedurile de insolvență, a informat RBB.
Declinul scenei cluburilor de noapte din Berlin a devenit din ce în ce mai pronunțat în ultimul an. Busche Club, un club de dans istoric pentru gay și lesbiene, s-a închis weekendul trecut după patru decenii, invocând creșterea costurilor de funcționare. Busche a fost fondat în 1988 în Berlinul comunist de Est și și-a creat o imagine de „anti-Berghain” – un loc de petrecere pentru un public internațional.
În noaptea de Revelion, Watergate, un club de lux situat pe malul râului și parte a scenei muzicale electronice, s-a închis după 22 de ani, invocând o serie de dificultăți, printre care inflația, preferința crescândă pentru evenimentele muzicale în aer liber, salariile ridicate ale DJ-ilor și scăderea numărului de zboruri low-cost către Berlin.
Clubul techno Wilde Renate, care oferă dans în aer liber și în interior, a anunțat că se va închide la sfârșitul anului, după o lungă dispută cu un magnat imobiliar privind contractul de închiriere.
Extinderea planificată a autostrăzii A100 reprezintă o amenințare suplimentară pentru mai multe cluburi populare din jurul gării Ostkreuz, ceea ce a determinat proteste pentru ca guvernul de centru-dreapta din Berlin să renunțe la construcție. Emiko Gejic, purtător de cuvânt al grupului de lobby Club Commission, a declarat: „Cluburile sunt o parte importantă a ADN-ului orașului, dar și un factor economic”.
