Ministerul Finanțelor a majorat la 200 de miliarde de lei, de la 180 de miliarde de lei anterior, programul indicativ de împrumuturi pentru anul 2023, cu scopul de a prefinanța din necesarul de împrumuturi din anul următor, a declarat la Profit Financial.forum Ștefan Nanu, director general al direcției Trezorerie și Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanțelor. Ministerul Finanțelor a atins deja, din noiembrie, necesarul de împrumut stabilit anterior, de 180 de miliarde de lei.
Deficitul bugetar al Rusiei va fi de aproximativ 1% din PIB în 2023, a anunțat miercuri ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, marcând cea mai recentă îmbunătățire a situației fiscale a Moscovei, în contextul creșterii veniturilor bugetare, transmite Reuters.
ANAF a colectat în octombrie o sumă record, de 40 de miliarde de lei, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale. Rezultatul din octombrie vine în contextul în care ANAF a colectat constant semnificativ sub program în acest an, în bună măsură din cauza evoluției economiei, punând astfel presiune pe bugetul statului. Unii politicieni au cerut în ultima perioadă schimbarea conducerii Fiscului, din cauza rezultatelor sub programul de încasări stabilit la început de an.
Deficitul de cont curent al balanței de plăți a scăzut cu 24% în primele 9 luni din 2023, comparativ cu aceeași perioadă din anul trecută, pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri și a creșterii excedentului din servicii. Sectorul IT&C a depășit transporturile în rândul celor mai mari contribuitori la intrările nete de valută, care au ajuns la 4,5 miliarde de euro.
Deficitul bugetar al Rusiei s-a redus în octombrie, în urma creșterii veniturilor datorită prețului mai ridicat al petrolului și a deprecierii rublei, a anunțat Ministerul de Finanțe de la Moscova, transmite Reuters.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, întrebat joi la Bruxelles, dacă va aborda cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen subiectul obținerii unei dispense de la CE, un accept pentru un deficit bugetar ceva mai ridicat, în condițiile în care și premierul Marcel Ciolacu se află la Bruxelles și va deschide acest subiect, că va avea o discuție cu Ursula von der Leyen, în marja Consiliului European, „probabil, undeva pe un hol”.
Bugetul a înregistrat un deficit, suma cu care cheltuielile depășesc veniturile, de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB, în primele nouă luni ale anului 2023, față de deficitul de 41,7 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022. Profit.ro a anunțat în urmă cu două săptămâni deficitul bugetar. Guvernul încearcă să țină cheltuielile sub control, în contextul unor venituri semnificativ sub program, și a renunțat să mai facă vreo rectificare bugetară anul acesta, rectificare care ar fi fost negativă.
România se află în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea TVA, cu un deficit de încasare de 36,7% în 2021, mult peste media la nivelul blocului comunitar. Deși s-a redus ușor în termeni procentuali, deficitul de colectare în termeni nominali s-a adâncit la aproape 9 miliarde de euro, România înregistrând al treilea mare decalaj din UE.
Deficitul guvernamental, conform datelor ajustate sezonier, s-a situat în trimestrul doi din 2023 la 3,3% din PIB în zona euro și la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană, iar Ungaria și România sunt țările cu cel mai ridicat nivel, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Deficitul bugetar al SUA a crescut cu 23% în anul fiscal 2023, la 1.695 de miliarde de dolari, fiind cel mai mare cu excepția pandemiei de Covid-19, deoarece veniturile au scăzut și cheltuielile pentru securitatea socială, Medicare și costurile record ale dobânzilor datoriei federale au fost mai mari.
Guvernul ia în calcul să nu mai efectueze în acest an o rectificare bugetară, o premieră având în vedere că era și singura programată pentru 2023, și să regleze situația prin Fondul de rezervă. Informația, inițial disponibilă din surse guvernamentale, a fost confirmată pentru Profit.ro de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Deficitul bugetar al României ar putea crește, în acest an, până la 5,7%, ca urmare a implementării legii privind măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, spune premierul Marcel Ciolacu.
Deficitul de cont curent a urcat în august față de iulie, dar rămâne sub nivelul înregistrat în primele 8 luni din 2022. Și investițiile străine directe sunt însă în scădere, în timp ce datoria externă e în creștere.
Ministerul Energiei le-a plătit luna trecută furnizorilor de energie electrică și gaze naturale compensații de peste 2,46 miliarde lei pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate facturate consumatorilor noncasnici de profil, sumă care reprezintă aproape 44% din totalul achitat de minister în perioada ianuarie-septembrie 2023.
Deficitul bugetar a crescut în luna septembrie într-un ritm mai alert și a ajuns la 3,56%, iar Ministerul Finanțelor, deși este mulțumit de modul în care au încetinit în general cheltuielile statului, pregătește o restricție majoră pentru autoritățile locale care obișnuiesc să cheltuiască pe final de an sume foarte mari de bani, de ordinul miliardelor de lei, pe diverse bunuri și servicii, doar să nu rămână cu bani necheltuiți pe care să îi returneze la buget, a declarat, într-un interviu acordat Proft.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Profit.ro a scris recent că în 7 din ultimii 10 ani, deficitul bugetar din noiembrie și decembrie a fost de peste 2% din PIB, alimentat de obiceiul ordonatorilor de credite de a cheltui tot ce pot din bugetul alocat, chiar și pe achiziții care nu sunt necesare.
România nu a mai avut parte de o rectificare negativă (cu reducere de venituri) din anul 2020, un an atipic, care nu poate fi folosit pentru comparații, întrucât la momentul respectiv, din cauza pandemiei, statul a dat firmelor posibilitatea să amâne plata taxelor, fiind asumat un impact bugetar negativ pentru a ține în picioare economia. Anterior, rectificare cu tăiere de venituri a mai fost în 2010, cel mai greu al al crizei financiare, când au fost tăiate salariile în sectorul public.
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele opt luni ale anului în curs a fost de 18,228 miliarde de euro, în scădere cu 17,2%, respectiv 3,782 miliarde de euro, raportat la cel înregistrat în perioada similară din 2022, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a explicat, sâmbătă, că una din cauzele pentru care România are un deficit de aproape 4,4 la sută este războiul din Ucraina. El a arătat că în România s-au făcut o serie de cheltuieli neprevăzute de când a izbucnit conflictul din țara vecină.
Deficitul comercial al SUA s-a redus din nou în august, beneficiind în principal de o creștere a exporturilor americane, în special datorită redresării prețurilor petrolului, potrivit datelor publicate de Departamentul Comerțului, citate de AFP.
Bugetul a înregistrat un deficit, suma cu care cheltuielile depășesc veniturile, de 42,2 miliarde de lei, 2,65% din PIB, în primele opt luni din aces an. În perioada similară a anului trecut, deficitul a fost de 33 miliarde lei, 2,34% din PIB. Situația generală privind bugetul a fost anunțată de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, încă de pe 20 septembrie, înaintea termenului la care informațiile ar trebui să se publice, de 25 a lunii.
Cheltuielile din noiembrie și decembrie sunt, de obicei, cele mai mari din an pentru Guvern, acesta fiind perioada în care statul dă drumul banilor, ordonatorii de credite și primăriile se grăbesc să nu rămână bani necheltuiți, iar la buget ajung la plată facturi multe și pe sume mari. Guvernul speră să țină deficitul (diferența dintre venituri și cheltuieli) din ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, la 1,5% din PIB, a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și țintește un deficit de 5-5,5% din PIB pentru tot anul. Obiectivul de 1,5 pentru noiembrie și decembrie este unul destul de ambițios, având în vedere că Guvernul și-a asumat investiții foarte mari în acest an, multe dintre ele cu fonduri europene, unde nu-și permite să încetinească ritmul cheltuielilor.
Guvernul Italiei a înrăutățit estimările privind creșterea economiei în 2023 și 2024, și a majorat țintele de deficit, în urma impactului stimulentelor fiscale și a majorării dobânzilor, transmite Reuters.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) atrage atenția din nou asupra necesității unui climat economic și fiscal predictibil în România. ”În ciuda semnalelor de alarmă transmise de mediul de afaceri în ultimii ani, ne aflăm în prezent într-o situație precară, cu un deficit excesiv, fiind pe punctul de a pierde sume importante din fondurile europene în lipsa unor măsuri sustenabile”, au transmis reprezentanții Coaliției.
Deficitul bugetar a ajuns la final de august, pentru primele opt luni din an, la 2,66% din PIB, 42,53 miliarde de lei, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la finalul unei ședințe de Guvern în care a fost discutat în primă lectură proiectul de lege cu măsuri fiscale, reduceri de cheltuieli în sectorul bugetar și măsuri de combatere a evaziunii.
Instituțiile menționate sunt notorii pentru cheltuielile mari, în special cu salariile și primele, finanțate din taxarea companiilor supravegheate, în condițiile în care legea le permite să stabilească singure cuantumul acestor taxe și tarife. În cazul particular al ASF, în ultimii ani, Autoritatea a fost arătată cu degetul de către opinia publică și din cauza falimentelor masive din sectorul asigurărilor pe care nu a reușit să le prevină, cel mai recent fiind cel al Euroins.