Uniunea Europeană vrea să oblige gigantul rus de stat al producției de gaze naturale Gazprom să renunțe la orice formă de control pe care o exercită în prezent asupra facilităților de înmagazinare subterană a gazelor din Europa, ca parte a planurilor Bruxelles-ului de reducere accelerată a dependenței continentului de importurile de gaze din Rusia, cifrată în prezent la circa 40% din consumul anual, ca urmare a agresiunii militare a Federației Ruse asupra Ucrainei.
Comisia Europeană a schițat un draft de plan de eliminare a dependenței statelor membre UE de importurile de gaze din Rusia, a cărui implementare ar reduce achizițiile continentului de la gigantul rus de stat Gazprom cu aproape 80% doar anul acesta, potrivit a doi înalți oficiali europeni citați de Bloomberg.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Europei și obligă țările de pe Bătrânul Continent să caute opțiuni alternative de furnizare la livrările gigantului rus de stat Gazprom, a generat interes din partea Uniunii Europene pentru resursele de gaze ale Tanzaniei, statul african reluând în noiembrie anul trecut discuțiile cu giganții petrolieri Equinor și Shell pentru demararea proiectului construirii unei facilități de producție și export de gaze naturale lichefiate (LNG) de 30 miliarde dolari.
Nici măcar prețurile mari de pe piețele europene nu au determinat Rusia să își majoreze livrările de gaze naturale către Europa, Kremlinul continuând în acest fel să șantajeze Uniunea Europeană pentru ca aceasta să accepte punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2, care aduce gaze rusești în Germania ocolind Ucraina, cu încălcarea legislației comunitare, a declarat Serghei Makogon, CEO-ul operatorului național de transport de gaze al Ucrainei, omologul Transgazului românesc.
Premierul Nicolae Ciucă i-a cerut omologului său bulgar Kiril Petkov la finalul săptămânii trecute, în cadrul unei convorbiri telefonice, urgentarea finalizării lucrărilor de construire a conductei care va conecta sistemele de transport de gaze naturale ale Bulgariei și Greciei, care odată pusă în funcțiune ar permite României să își diversifice sursele de import de gaze cu livrări din Azerbaijan și din transporturi maritime de gaze naturale lichefiate (LNG), reducându-și astfel dependența de gigantul rus de stat Gazprom.
Qatarul nu va putea să-și majoreze semnificativ livrările de gaze naturale către Europa în cazul în care exporturile gigantului rus de stat Gazprom se vor diminua dramatic sau se vor opri cu totul, pe fondul spectrului invadării Ucrainei de către Rusia și al escaladării tensiunilor în această privință dintre SUA, UE și Kremlin, scrie Bloomberg, citând trei surse la curent cu situația.
Noua companie de furnizare de gaze naturale și energie electrică la care vor să se asocieze producătorul de gaze Romgaz, controlat de statul român cu peste 70% din acțiuni, și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută 100% de ministerul de resort, se va numi Romgaz Furnizare SA și va fi înființată cu un capital social de pornire de 67,5 milioane lei, care va fi majorat ulterior, în cel mult 12 luni, la 225 milioane lei, bani care vor asigura funcționarea companiei în primii 3 ani de activitate, relevă date analizate de Profit.ro.
Acționarii producătorului de gaze naturale Romgaz, controlat de statul român cu peste 70% din acțiuni, au fost convocați luna viitoare pentru a aproba asocierea companiei cu Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută 100% de ministerul de resort, în vederea înființării unei firme de furnizare de gaze și electricitate.
Implicarea ca acționar a Romgaz în compania înființată pentru implementarea proiectului terminalului offshore grecesc de gaze naturale lichefiate (LNG) Alexandroupolis, Gastrade, depinde de obținerea unei derogări de la o prevedere a legislației UE privind piața internă europeană a gazelor, care pune probleme și proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale gigantului rus de stat Gazprom.
Perspectiva ca Gazprom și Ucraina să nu reușească să ajungă la o înțelegere în vederea prelungirii contractului de tranzit al gazelor rusești prin sistemul ucrainean de conducte, care expiră la finalul acestui an, generează riscuri și pentru aprovizionarea cu gaze a României.
În prezent, 80% din acțiunile Gastrade, compania creată pentru implementarea proiectului de terminal LNG Alexandropoulis, sunt deținute de antreprenoarea grecoaică Eleni-Asimina Copelouzos, relevă un document analizat de Profit.ro. Grupul de companii al familiei Copelouzos include și firma de trading și furnizare de gaze Prometheus Gas, în care cei de la Gazprom dețin 50% din acțiuni. Prometheus Gas este principalul importator grec de gaze rusești.
Intrarea Romgaz, producătorul de gaze naturale controlat de statul român prin Ministerul Energiei cu peste 70% din acțiuni, într-un proiect grecesc de terminal plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG) planificat a fi dezvoltat în Marea Egee, pentru care compania a cerut acordul de principu al acționarului său majoritar, ar diversifica sursele de import de gaze ale României, spune directorul general al Romgaz, Adrian Volintiru.
Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream, susține că gazele rusești, provenite de la gigantul rus de stat Gazprom, cu care OMV are o relație tradițională, veche de peste 50 de ani, sunt cea mai de încredere sursă de aprovizionare a continentului "pe care ne-o putem imagina" și că, "pentru asigurarea securității alimentării sale cu gaze, Europa are nevoie de o relație stabilă cu Rusia". Anul trecut, autoritățile de la București au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majorează semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obligă să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România, măsuri care au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep și să ceară prelungirea cu 15 ani a acordului de concesiune semnat cu statul român.