În perioada următoare, Guvernul va pregăti și o nouă lege a pensiilor. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a cerut modificarea legii care interzice cumulul pensie-salariu, motivând că altfel și-ar pierde funcția de conducere.
Parlamentul, prin votul final al Camerei Deoutaților, a adoptat un proiect de lege privind indexarea anuală, cu rata medie a inflației din anul precedent, a indicatorului social de referință (ISR), în raport cu care sunt calculate toate prestațiile sociale, precum venitul minim garantat sau indemnizația de șomaj. Măsura se va aplica de anul viitor, deși valoarea ISR nu a mai fost actualizată în prezent de 13 ani și este de 500 lei.
Ocuparea trotuarelor cu vehicule, care nu asigură pentru pietoni p lățime minimă de cel puțin un metru a trotuarului, va fi sancționată cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și 6 puncte de penalizare, prevede un proiect legislativ susținut de parlamentarii actualei coaliții guvernamentale.
Amazon va garanta angajaților din depozitele sale din Germania un salariu minim de 12 euro pe oră, pe fondul unui conflict de lungă durată cu un important sindicat din această țară, transmite Reuters.
Lira turcească a atins miercuri un nou minim record, după de președintele Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia pregătește tăieri ale dobânzii de politică monetară în lunile viitoare.
Persoanele care nu îndeplinesc condiția stagiului minim de cotizare pentru a beneficia de o pensie în sistemul public au în prezent posibilitatea, temporară, să contribuie la sistem prin plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru cel mult 6 ani, astfel încât să-și completeze stagiul. Parlamentul a prelungit acum cu 2 ani, respectiv până la 31 august 2023, termenul până la care contribuția de asigurări sociale datorată trebuie achitată în întregime.
Ministrul irlandez de finanțe, Paschal Donohoe, a declarat că Irlanda nu intenționează să majoreze rata impozitului pe profit, una dintre cele mai scăzute din lume, respingând planul președintelui american, Joe Biden, de a stabili un nivel de impozitare de "cel puțin" 15% la nivel mondial, notează AFP.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a anunțat că intenționează promovarea unei legi care să prevadă „un pachet minim de servicii” de care vor beneficia copiii și familiile vulnerabile, măsura urmând a fi luată în contextul în care autoritățile au constatat că aceste categorii sociale sunt printre cele mai vulnerabile.
Ministrul Muncii, Raluca Turcan, afirmă că numărul angajaților cu salariul minim pe economie a crescut de cinci ori în ultimii cinci ani, numărul celor încadrați cu astfel de salarii fiind de 1,6 milioane.
Miniștrii de Finanțe din Germania și Franța au declarat că susțin ideea unui impozit minim de 21% pe profitul companiilor, o propunere lansată de Guvernul american, relatează Reuters.
Dublarea de la 10,5% la 21% a impozitului pe profiturile din străinătate ale corporațiilor din SUA, dacă va fi aprobată de Congres și va intra în vigoare, va arunca operațiunile din România ale corporațiilor americane în "gura" Fiscului de la Washington. În prezent, acest lucru nu se întâmplă pentru că impozitul pe profit din România, de 16%, este mai mare decât cel american de 10,5%.
Guvernul cere UE prin Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) fonduri de 567 milioane de euro pentru introducerea venitului minim de incluziune, care înglobează venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzire, precum și pentru introducerea tichetelor de muncă informală pentru un număr de aproximativ 500.000 lucrători din sectoarele serviciilor prestate la domiciliu, măsură care are ca scop încurajarea muncii cu forme legale. Legislația privind venitul minim de incluziune a fost adoptată în 2016, cu aplicare din 2018, dar implementarea a fost amânată repetat din lipsă de fonduri.
Peste două treimi din statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de țări membre) aveau la 1 ianuarie 2021 un salariu minim pe economie, care în general avea o valoare mai mică de 700 de euro pe lună în est și de peste 1.500 de euro pe lună în nord-vestul blocului comunitar, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Câțiva deputați PSD au inițiat, în noul Parlament, un proiect legislativ care prevede obligativitatea majorării treptate a salariului de bază minim brut pe țară, astfel încât să reprezinte, până la finele anului 2024, 60% din câștigul salarial mediu brut. Un proiect similar nu a putut întruni numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat și și-a încetat astfel procedura legislativă anul trecut tot în Parlament, când PSD controla forul legislativ.
România este printre țările în care pandemia nu a oprit creșterea salariilor, majorând salariul minim net cu 3% față de anul precedent, de la 1.346 lei la 1.386 lei și ocupând astfel locul 32 dintr-un total de 56 de țări analizate. În Germania, salariul minim a crescut cu 1,5% (locul 35) de la an la an, în Marea Britanie cu 7,7% (locul 13), iar în Cehia cu 11,6% (locul 8).
Guvernul a stabilit, miercuri, prin hotărâre, că salariul de bază minim brut va crește din ianuarie cu 3%, de la 2.230 lei lunar la 2.300 lei lunar, reprezentând o majorare netă de 41 lei, rezultând un salariu minim net lunar de 1.386 lei, după cum a relatat în premieră Profit.ro. În ședința de vineri, Guvernul va rectifica însă hotărârea astfel încât firmele să poată aplica majorarea la veniturile salariaților pentru toată luna ianuarie.
Guvernul a stabilit, miercuri, prin hotărâre, că salariul de bază minim brut va crește din ianuarie cu 3%, de la 2.230 lei lunar la 2.300 lei lunar, reprezentând o majorare netă de 41 lei, rezultând un salariu minim net lunar de 1.386 lei, după cum a relatat în premieră Profit.ro. Potrivit proiectului de hotărâre pentru majorare, Guvernul a luat în calcul, la stabilirea noului nivel al salariului minim, o rată a inflației de 2,2% și creșterea reală a productivității muncii pe persoană de 0,8% în anul 2020.
Salariul de bază minim brut va crește din ianuarie cu 3%, de la 2.230 lei lunar la 2.300 lei lunar, reprezentând o majorare netă de 41 lei, după cum a relatat în exclusivitate Profit.ro, după reuniunea Consiliului Național Tripartit. Potrivit proiectului de hotărâre pentru majorare, Guvernul a luat în calcul la stabilirea noului nivel al salariului minim rata inflației de 2,2% și creșterea reală a productivității muncii pe persoană de 0,8% în anul 2020.
Pensiile speciale ale parlamentarilor, magistraților și celorlalte categorii beneficiare nu vor mai fi actualizate cu rata medie anuală a inflației, în timp ce acordarea pensiilor pentru aleșii locali va fi suspendată până la data de 1 ianuarie 2022, conform unei ordonanțe de urgență pregătite de Guvern. Va fi prorogat termenul de aplicare a Legii privind venitul minim de incluziune, vor fi înghețate toate sporurile și indemnizațiile bugetarilor și vor fi suspendate ajutoarele sociale prevăzute de Legea educației.
Salariul minim pe economie în Turcia va crește anul viitor cu aproape 22%, o măsură care va complica eforturile destinate reducerii inflației și în același timp nemulțumește sindicatele, care au apreciat că este vorba de o majorare insuficientă pentru a răspunde la dificultățile economice provocate de coronavirus, transmite Bloomberg.
Salariul de bază minim brut va crește din ianuarie cu 3%, de la 2.230 lei lunar la 2.300 lei lunar, iar punctul de amendă va fi înghețat, la 145 lei, și pentru anul viitor, conform informațiilor Profit.ro.
Metoda de calcul pentru stabilirea creșterii salariului minim pentru anul viitor se modifică, astfel că salariul minim va crește cel puțin raportat la rata inflației, a declarat, joi, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, într-o conferință de presă organizată după preluarea mandatului.
Președintele Iohannis solicită Parlamentului reexminarea proiectului de lege, adoptat de fostul Legislativ în luna octombrie și inițiat de PSD, ALDE, Pro România, prin care Indicatorul social de referință (ISR) - luat în calcul pentru toate formele de asistență socială și nemajorat din 2008 - ar crește, eșalonat, în următorii 3 ani până la 1.200 lei, prima creștere urmând a fi pusă în practică de la 1 ianuarie 2021. Liberalii au atacat proiectul la Curtea Constituțională, pe motiv că nu ar respecta scopul inițial propus și că nu ar indica sursele de finanțare, dar Curtea le-a respins obiecțiile. Acum, șeful statului retrimite proiectul noului Parlament, constituit într-o nouă majoritate, subliniind că majorarea implică cheltuieli bugetare semnificative și poate conduce chiar la un derapaj fiscal.