Prognoza economică de primăvară a Comisiei Europene prevede o creștere a PIB-ului României cu 3,3 procente în 2024, una dintre cele mai bune cote printre statele comunitare.
Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi calculat în funcție de rata anuală prognozată a inflației, Produsul Intern Brut (PIB) prognozat, populația ocupată prognozată și câștigul salarial mediu brut lunar prognozat, relevă un document guvetrnamental obținut de Profit.ro. Mai exact, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi calculat în funcție de ”nivelul orientativ de 50%” din câștigul salarial mediu brut.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat că avem evaziune foarte mare. ”10% din PIB vi se pare puțin? 32 - 33 de miliarde de euro pe care le piezi în fiecare an”, a spus el, arătând că realitatea ne spune că evaziunea fiscală rămâne constantă. Ministrul Investițiilor a mai spus că ”dacă nu ai abordare sistemică și un sistem digital în care omul nu mai are influență, până când vei avea acest sistem, ANAF-ul va funcționa în funcție de persoane.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că este pentru prima dată în România când „avem 41 de miliarde în primele patru luni cheltuieli pe investiții, atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene”. Șeful Executivului a mai spus că la finalul acestui an vom avea una dintre primele două creșteri economice din Europa și din UE, „vom avea o încadrare în deficitul asumat și vom avea o dezvoltare fără precedent în România”.
Deși România a depășit Ungaria anul trecut în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB) calculat la paritatea puterii de cumpărare, ungurii totuși trăiesc mai bine, sunt mai bogați și nu migrează ca românii în căutarea unei vieți mai bune, iar economia maghiară este mai stabilă și se bazează pe exporturi, nu pe consum, așa cum este cazul României, spune ministrul Economiei Naționale, de la Budapesta, Márton Nagy.
Economia americană a crescut cu doar 1,6% în primul trimestru, semnificativ sub rata de 2,4% așteptată de economiști.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adian Câciu, anunță, duminică după-amiază, că gradul de absorbție a fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020 a ajuns la 97%, rezultat care, în opinia sa, se datorează stabilității politice.
România are nevoie de un nou acord cu Comisia Europeană privind măsurile de reducere a deficitului bugetar, a declarat premierul Ciolacu, care a precizat că Guvernul va negocia cu Bruxelles acest acrord în perioada următoare.
Compania de asigurări PIB Group din Marea Britanie se asociază cu brokerul de asigurări STEIN Bestasig pentru operațiuni de fuziuni și achiziții, cu obiectivul de a prelua circa 20 de brokeri de asigurări din Romania.
România se găsește într-o situație de vulnerabilitate externă din cauza deficitelor macroeconomice mari și nu are rezerve fiscale, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR și președinte al Consiliului Patronatelor Bancare. Chiar dacă România a crescut de multe ori produsul intern brut după Revoluție și a avut una dintre cele mai mari creșteri economice din lume în ultimul deceniu, avansurile în clasamentul prosperității au fost reduse, subliniază Manea. El spune că România ar trebui să-și propună o dublare a economiei în următorii 10 ani, bazată pe investiții și reformă a statului, care ar trebui să se uite întâi la ce sume ar putea să colecteze pe baza impozitelor actuale.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 420,72 miliarde lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% față de trimestrul III 2023 și în creștere cu 1,1% față de trimestrul IV 2022, arată datele provizorii (2) publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
Italia nu se așteaptă ca datoria sa să depășească 140% din PIB anul acesta, în pofida cheltuielilor peste estimări cu subvențiile acordate pentru renovarea locuințelor, a declarat Federico Freni, subsecretar de stat în cadrul Trezoreriei italiene, transmite Reuters.
România are 100.000 de pacienți oncologici și pierde anual 3% din PIB din cauză că bolile le afectează starea de sănătate, a declarat Livia Stan, Policy and Market Access Director al MSD Romania, la conferința Profit Health.forum.
Produsul intern brut (PIB) al Indiei este pe cale să crească cu 8% sau chiar mai mult în trimestrul care s-a încheiat pe 31 martie, potrivit ministrului de Finanțe Nirmala Sitharaman, transmite Reuters.
Este anticipat și că Mugur Isărescu va obține cel mai probabil un nou mandat în fruntea BNR, al șaptelea.
În România, o creștere de 5% a plăților digitale în cinci ani consecutivi ar aduce o creștere a PIB-ului de circa 7 miliarde lei și o majorare a colectării impozitelor cu aproximativ 1,9 miliarde lei, conform unui studiu realizat de Visa și Kearney și prezentat într-un eveniment găzduit de Guvern.
România a depășit 5 state, inclusiv Letonia și Croația.
Creșterea rețelei de autostrăzi cu 10% în medie pe an în următorii 10 ani este unul dintre pașii necesari, alături de alte măsuri în educație, sănătate și în mediul de afaceri, arată Sergiu Manea, CEO BCR, într-un scenariu de dezvoltare a României până în 2023.
Coaliția de guvernare din Germania pregătește un pachet de măsuri în valoare de aproximativ 7 miliarde de euro pentru a încerca să scoată cea mai mare economie a Europei dintr-o criză prelungită, potrivit unor persoane familiare cu situația, citate de Bloomberg.
Economia SUA a crescut cu o rată anuală revizuită de 3,2% în trimestrul al patrulea, față de o estimare inițială de 3,3%, a anunțat miercuri guvernul american. Creșterea economică rămâne însă extrem de robustă, susținută de consumul privat puternic.
Diaspora românească din Italia contribuie cu până la 2% la PIB-ului Italiei, fiind un exemplu de integrare, spune, într-un interviu pentru Profit.ro, ambasadorul Italiei la București, Alfredo Maria Durante Mangoni. Potrivit acestuia, companiile italiene au nevoie de unele adaptări la noua legislație fiscală, dar sunt în continuare interesate să investească în domenii precum infrastructură, proiectare/ inginerie, energie și chiar apărare, în timp ce Italia are nevoie de forță de muncă în construcții și industria manufacturieră calificată.
PIB-ul Germaniei s-a contractat cu 0,3% în trimestrul al patrulea, pe fondul unor crize multiple care își pun amprenta asupra industriei, pilonul principal al economiei sale, potrivit estimării finale publicate vineri, scrie boursorama.com.
Comisia Europeană a revizuit în scădere estimarea referitoare la avansul economiei românești în acest an, de la 3,1% la 2,9%.
Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 0,5%, atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, în termeni ajustați sezonier și calendaristic, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
BCR vede o creștere economică mai mică în acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pentru trimestrul 4 din 2023. Chiar dacă economia a crescut cu 2% pe tot anul, în preajma dinamicii estimate de analiștii chestionați de Bloomberg, în termeni secvențiali economia s-a contractat cu 0,4% în T4, în timp ce analiștii așteptau o creștere. Pe de altă parte, dinamica anuală din ultimul trimestru al anului trecut a fost peste așteptări. ING crede că cea mai mare problemă este că ratele de creștere de 4-5%, care erau la ordinea zilei în anii trecuți, s-ar putea să nu revină prea curând.