Guvernatorul Mugur Isărescu spune că inflația este generată de deficitul bugetar mare, astfel că România are și dobânzi ridicate. Soluția este reducerea treptată a deficitului bugetar, chiar dacă acest lucru presupune creșterea datoriei publice la peste 60% din PIB.
România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Europa, și execuția bugetară pe anul în curs, până la aprobarea creșterilor de taxe, arăta o traiectorie similară a deficitului.
Rata inflației era cea mai mare din UE încă de dinaintea creșterii facturilor la energie, care au aruncat-o la 7,8% pe an în iulie. Cu tot cu creșterile de TVA și accize, inflația va sări cel mai probabil de 9% la finele anului, mult peste prognozele BNR din primăvară, care dădeau inflația la 4,6%.
Isărescu spune că inflația ridicată se trage din deficitul mare.
Pe de altă parte, creșterea inflației din perioada următoare vine tot din deficit, dar din încercare de a-l reduce prin creșterile de taxe.
„Citesc și eu articole, unele reușesc să mă facă să zâmbesc, sunt scrise de economiști. Altele câteodată chiar mă înfurie. Secvențialitatea corectă legată de inflație și dobânzi este următoarea:
Suntem campioni la deficit bugetar! Acolo suntem campioni! Suntem, pe cale de consecință, că de la deficit bugetar mare se ajunge la inflație mare, suntem campioni și la inflație. Și suntem campioni și la dobânzi, relativ ridicate. Orice încercare de a reduce dobânzile fără să te uiți la cauza principală, primordială, e un efort inutil, ba e chiar periculos. Trebuie acționat asupra cauzei principale, care să reducă inflația, și pe baza inflației scăzute să se reducă și dobânzile. Datoria mare vine tot din deficit bugetar mare”, spune Isărescu.
Și inflația de bază va crește peste estimări în acest an, la 6,8%, față de 4,5% în prognoza de inflație din mai. Anul viitor ar urma însă să scadă la 2,7%. Banca centrală estimează că România a trecut deja pe o poziție de deficit de cerere agregată și că economia va crește sub potențial cu 1-3 puncte procentuale în următoarele 7 trimestre. Astfel, nicio întărire a politicii monetare în fața inflației ridicate nu ar fi potrivită, crede guvernatorul.
„Politica băncii centrale trebuie să se combine cu politica fiscală și să o contracareze. Am face bine dacă am întări și mai mult politica monetară, dacă am majora dobânzile, nu să le reducem? Extrem de riscant! Și nu folosesc cuvântul aiurea. Pentru că, pe acest deficit (de cerere, n.red.) creat în principal de măsurile de politică fiscală, care trebuiau să fie luate, am fi adâncit deficitul de cerere și am fi creat o recesiune și mai puternică, care ar dărâma pur și simplu veniturile bugetare și ar agrava deficitul bugetar”, spune Isărescu.
Guvernul Ciolacu a agreat cu Comisia Europeană o reducere graduală a deficitului pe o perioadă de 7 ani, astfel încât să ajungă la 2,5% în 2031. Doar că în planul trimis la Bruxelles în octombrie anul trecut se prevedea un deficit de 7,9% în 2025, care în realitate a fost de 9,3%. Mai mult, pentru acest an deficitul prevăzut era de 7%, însă traiectoria imprimată de creșterea cheltuielilor în anul electoral trecut, cu toată așa-numita „ordonanță trenuleț” a păstrat derapajul finanțelor publice – chiar dacă unele taxe au fost majorate de la începutul lui 2025.
Isărescu nu se așteaptă ca ținta de 7% din PIB pentru acest an să fie atinsă, dar apreciază că semnalul de reducere a deficitului este unul bun și a fost receptat ca atare de către piețe.
„Nu este o situație fără ieșire. Treptat, treptat, guvernul să reducă, pe un plan fiscal pe câțiva ani, nu dintr-o dată – mare realizare negocierea cu Comisia Europeană să se facă pe câțiva ani, vă dați seama ce ar fi însemnat să reducem cu 5 procente din PIB, adică dintr-o dată să dispară orice creștere economică – deci, să o facem treptat și politica monetară să se îmbine treptat cu politica fiscal-bugetară, să încerce să nu creeze o recesiune în plus, să se accepte creșterea datoriei publice, că nu avem altă soluție – câtă vreme ai deficitul mai mare decât creșterea economică, e aritmetică.
Probabil că datoria publică va depăși 60% din PIB în anii următori, dar asta va crea condițiile să se revină în jos. Este abordare de strângere a curelei – nu folosesc cuvântul austeritate -, care cere răbdare. Nu cred că răbdarea este caracteristica noastră principală ca națiune, dar cred că trebuie să o acceptăm de data aceasta”, spune Isărescu.
Costul cu dobânzile la datoria publică au ajuns la 2,3% din PIB anul trecut – iar în acest an, la șase luni, sunt în creștere nominală cu 43% față de aceeași perioadă a anului trecut. România pare să o ia pe drumul Ungariei la acest capitol - datorie mare și dobânzi ridicate.
Are România nevoie de legi care să prevină creșterea datoriei publice, având în vedere că aceasta a devenit una deja ridicată?
„Ar fi mai mult decât bine! Dar avem legi! Avem legi care vorbesc despre respectarea echilibrului fiscal, despre maniera în care se construiește bugetul, despre maniera în care nu mai poate fi schimbat după ce a fost aprobat.
Acum un an s-a făcut o prezentare de către o firmă privată. După 2014 – când s-a reușit acel miracol, ca deficitul extern să fie mai mic de 2% și deficitul bugetar - s-au făcut nu mai puțin de 500 de propuneri legislative care au schimbat cadrul fiscal. Nu numai că s-au făcut, s-au aprobat! S-au tot tăiat impozitele...”, spune Isărescu.
„Disciplina fiscală este esențială pentru ca țara să-și revină, să aibă inflație scăzută și să ne apropiem de zona euro”, adaugă guvernatorul.
BNR va rata în acest an, pentru al cincilea consecutiv, ținta de inflație de 2,5% +/- 1 punct procentual.
