Este Ungaria sub Orban un model pentru România? Din punct de vedere al creșterii economice în ultimul deceniu și jumătate, România s-ar uita înapoi, către o țară care s-a mișcat mai încet. Totuși, România merge deja pe modelul Ungariei în ceea ce privește îndatorarea statului: tot mai multe datorii, la dobânzi mari, care mănâncă tot mai mult din buget.
În campania electorală înaintea alegerilor prezidențiale a fost vehiculată și ideea că Ungaria ar putea fi un model și că multe dintre pozițiile lui Viktor Orban „vor fi politică de stat și în România”.
Ungaria nu pare însă un model de urmat în ceea ce înseamnă dezvoltarea economică, chiar dacă în privința datoriilor România merge deja pe urmele țării vecine, conform analizei Profit.ro.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Deja pe urmele Ungariei cu datoriile
Ungaria are cel mai mare cost cu dobânzile raportat la dimensiunea economiei, de 5% din PIB, nivel ce a crescut de mai bine de două ori în ultimii doi ani. România aproape că și-a dublat și ea costul cu dobânzile de la 1,2% la 2,3% din PIB între 2020 și 2024, depășind media UE de 1,9%.
Pentru comparație, cheltuiala cu dobânzile este la un nivel similar celei cu Apărarea. La 5% din PIB, cât o costă pe Ungaria, se apropie de toate cheltuielile cu bunuri și servicii.
Pentru Ungaria, creșterea costului cu datoria a venit în special pe fondul creșterii dobânzilor plătite pentru finanțarea datoriei, dar și ca urmare a dobânzilor mai mari plătite. În ceea ce privește cauza dobânzilor mai mari, vom reveni mai jos cu explicații.
În cazul României, creșterea costului cu dobânzile a fost generată, în primul rând de majorarea foarte rapidă a datoriei publice, care a sărit de la 35% din PIB în 2019, la 47% în 2020 și 55% în 2024 - despre creșterea datoriei puteți citi mai mult aici.
Pentru ambele țări, dar mai ales pentru Ungaria, dobânzile sunt atât de ridicate încât deficitul nu mai poate reveni în criteriile Maastricht fără a face economii în altă parte. Cu alte cuvinte, este nevoie de excedent primar (adică de excedent înainte de a lua în calcul cheltuiala cu dobânzile) pentru a duce deficitul sub 3% din PIB.
De altfel, Ungaria a fost nevoită să înghețe unele cheltuieli în aprilie, ca urmare a creșterii cheltuielilor cu dobânzile. Țara vecină trece prin ce a trecut România în ultimii doi ani. Guvernul Orban a majorat cheltuielile bugetare înaintea alegerilor de anul viitor, primele în care pare că puterea Fidesz ar putea fi contestată în mod real la urne în ultimii 15 ani. S&P a tăiat perspectiva de rating la negativă – agenția oferă același rating suveran Ungariei ca României, la BBB-, ultima treaptă recomandată investițiilor.
Totuși, deficitul țintă al Ungariei, de 3,7% din PIB în acest an și de 3,5% în 2026 (în creștere de la 2,9%), este mult sub cel al României, de 7% în acest an (țintă tot mai improbabilă) și de 6,4% în 2026 – abia în 2031 ar urma să intre deficitul al sub 3% din PIB. În 2024, Ungaria a înregistrat un deficit bugetar de 5,4% din PIB.
Datoria publică a României este estimată să ajungă la peste 60% din PIB în 2027 și să urce la peste 62% din PIB din 2028. În acel an ar urma să nu fie departe de nivelul de 68% estimat pentru Ungaria. Acestea sunt însă doar estimări.
Cu cât datoria crește, cu atât țara are mai mari probleme în a finanța investițiile și devine mai dependentă de fondurile europene.
„Această situație accentuează constrângerile cu privire la investițiile publice și nevoia de a intensifica apelarea la fonduri europene nerambursabile destinate realizării de investiții de către guvern. În plus, acest nivel reclamă atât creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor, cât și evitarea cheltuielilor care nu generează creștere economică”, arăta BNR, într-un raport de stabilitate publicat anul trecut.
Recuperarea decalajelor. Creșterea Ungariei a frânat puternic
La momentul intrării României în UE, PIB per capita ajustat cu puterea de cumpărare era de 39% din media UE în România și de 62,6% în Ungaria. De la venirea Fidesz la putere, Ungaria a recuperat doar 12 pp față de media UE, la 77%, fiind depășită de România încă din 2023 la acest indicator – față de 2010, creșterea României este de 26 pp spre media UE, așadar o viteză de peste două ori mai mare decât cea a Ungariei.
În 2024 PIB/capita a urcat la 78% din media UE în România, în timp ce în Ungaria a stagnat – ba chiar a scăzut ușor – în ultimii trei ani.
Dacă la momentul aderării la UE România era la același nivel cu Bulgaria, în ultimii ani s-a desprins de ultimele locuri și a urcat spre plutonul mijlocaș din UE, fiind la egalitate cu Polonia și peste Croația, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria.
Cheltuiala finală de consum per capita, exprimată ca pondere în media UE și ajustată cu puterea de cumpărare, a crescut în România de la 44% în anul de dinaintea aderării la UE, la 54% în 2010 și la 86% în 2024, nivel chiar și peste cele ale Poloniei, Cehiei și Portugaliei, tustrei la circa 83%, cât și peste toate balticele, Grecia, Slovacia, Croația.
În cazul Ungariei, consumul ajustat/capita era de 63% în 2010 și a urcat abia la 73% în 2024, a doua cea mai mică valoare din UE după Bulgaria.
În ceea ce privește România, consumul a fost cu siguranță alimentat de deficitele excesive din ultimii ani și probabil nu va putea menține ritmurile trecute de creștere
Deja vedem o încetinire a creșterii economice în primul trimestru din acest an, afectată probabil și de incertitudinile politice și fiscale.
Din punct de vedere economic, cifrele arată că Ungaria nu poate fi un model coerent pentru România decât dacă vrem să ne uităm în jos, iar modelele sunt de regulă aspiraționale.
Ungaria „suverană”
Guvernarea Fidesz este apreciată în cercurile eurosceptice pentru poziționările împotrivaconsensului european în teme legate de migrație, relația cu Rusia și sprijinirea Ucrainei.
Conflictele cu miez ale Ungariei cu UE sunt însă cele pornite de la corupția autorităților de la Budapesta. În 2022, Comisia a declanșat mecanismul de condiționalitate împotriva Ungariei, pentru îngrijorări legate de statul de drept, corupție sistemică și lipsa unei strategii comprehensive anti-corupție, lipsa transparenței în achizițiile publice și altele.
Fonduri europene de 19 miliarde de euro (circa 10% din PIB) au fost suspendate și programul PNRR (de circa 7 miliarde de euro) a fost adoptat cu întârziere.
Problemele Ungariei cu UE, peste care a venit războiul Rusiei din Ucraina, criza prețurilor la energie și inflația post-pandemică au afectat grav echilibrele financiare ale Budapestei.
Ungaria s-a confruntat cu o criză valutară, cu o cădere a forintului cu circa 20% în 2022, o inflație de 25%, cea mai mare din UE. Și acum cursul euro-forint este cu circa 13% peste nivelul de la începutul lui 2022. Spre comparație, euro a crescut cu doar 3% față de leu de atunci, cea mai mare parte din mișcare venind după primul tur al prezidențialelor din mai.
Banca Ungariei a crescut dobânda cheie la 13% pe an în încercarea de a limita ieșirile de capitaluri – spre comparație, dobânda cheie a BNR nu a trecut de nivelul de 7%.
În perioada de inflație ridicată, Executivul de la Budapesta a introdus diferite plafonări de prețuri, care au adus însă penurie la diverse produse, cel mai cunoscut exemplu fiind cel al carburanților. Curtea de Justiție a UE a decis, în toamna anului trecut, că Ungaria a încălcat legislația europeană atunci când a plafonat prețurile alimentelor și a introdus stocuri obligatorii pentru retaileri. Inflația la alimente a atins 43% pe an în februarie 2023.
Scăderea încrederii investitorilor, în condițiile pierderii fondurilor UE, a dus la o creștere a dobânzilor la datoria suverană chiar peste nivelul din România, depășind 11% pe an în cazul titlurilor pe 10 ani. În ultima perioadă, mai ales în ultimele săptămâni, dobânzile României au crescut abrupt peste cele ale Ungariei, la circa 8% pe an.
Ungaria a pierdut definitiv, la începutul acestui an, o tranșă de 1 miliard de euro din fondurile blocate, după o decizie a CE, care a constatat că Budapesta nu a luat suficiente măsuri pentru corectarea deficiențelor.
Cea mai mare Taxă pe Valoarea Adăugată din UE
În domeniul taxării, Ungaria se remarcă prin cel mai ridicat nivel al cotei standard de TVA din UE, la 27%, față de 19% în România. Cotele reduse la TVA din Ungaria sunt de 19% și 5%, în timp ce în Româna sunt de 9% și 5%.
Cota de impozitare a veniturilor persoanelor fizice este de 15% în Ungaria și de 10% în România. Impozitul corporativ este de 9% în Ungaria și de 16% în România.
Alte date care nu recomandă modelul Fidesz
La indicele libertății presei, Ungaria a căzut de pe poziția 23 în 2010, pe 68 la finele anului trecut. În același interval, România a coborât de pe 53 pe 55, în fața Statelor Unite ale Americii, pe poziția 57, conform datelor Reporteri fără frontiere.
În privința indicelui democrației, calculat de Economist Inteligence Unit, Ungaria a căzut între 2010 și 2024 de pe 43 pe 54. România a căzut de pe 56 pe 60 între 2010 și 2023 și apoi a fost retrogradată la regim hibrid, până pe poziția 72, după anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut.
De pe locul 53, în 2010, în topul țărilor cu cea mai redusă corupție, Ungaria a căzut pe 82, fiind cea mai coruptă țară din UE, potrivit Transparency International. România a urcat de pe 73 pe 65.
