TABEL Situația de la mari contribuabili - Problema nu e la marile companii, ci la taxele speciale ale statului - prețul gazului a scăzut și statul a colectat cu câteva miliarde de lei mai puțin cu suprataxa

Date ale Direcției de mari contribuabili (DGAMC) a ANAF, analizate de Profit.ro și prezentate mai jos, arată că, în primele patru luni ale acestui an, veniturile colectate sub programul de încasări au ca sursă într-o mică măsură taxele declarate și plătite în mod obișnuit de către marile companii, problema principală fiind la taxele speciale cu care Guvernul a obținut anul trecut sume mari din sectorul energetic, dar care în prezent aduc mult mai puțin la buget.

Guvernul a pus în buget că va obține în primele patru luni 8,1 miliarde de lei, cu 8% mai mult, de la o categorie de taxe denumită "Rest venituri", dar în realitate, evoluții precum scăderea prețului gazelor cu 75% (o revenire spre normal) au adus venituri mult mai reduse, de numai 3,7 miliarde de lei.

CITEȘTE ȘI Numărul insolvențelor în România a crescut: Este foarte probabil ca intensificarea apariției insolvențelor în țările dezvoltate din Vest, inclusiv în rândul companiilor mari sau din țări cu economii stabile, să influențeze

Așadar, DGAMC a avut la 4 luni un program de încasări de 62,8 miliarde lei și a strâns cu 5,3 miliarde de lei mai puțin, din care cu 4,4 miliarde lei mai puțin la categoria "Rest Venituri".

Important: Direcția de mari contribuabili a ANAF a devenit în ultimele zile subiect de dispută politică, mare parte din responsabilitatea pentru veniturile sub program ale ANAF fiind plasată, fără explicații, în sarcina direcției care administrează marile companii, în fapt cei mai constanți și mai importanți contributori la bugetul statului. Recent, ANAF a publicat o situație a veniturilor estimate la 5 luni, în contextul în care luna nu se încheiase, dar fără să furnizeze explicații.

DGAMC a colectat sume mai ridicate decât cele prevăzute în program la accize, impozit pe venit și contribuții la sănătate, în timp ce la contribuțiile la pensie sunt în linie cu planul. Sub plan au fost impozitul pe profit, TVA - în urma unor restituiri și compensări mai mari cu 54%, dar și bugetul de șomaj.

La TVA, ANAF a repartizat DGAMC un program de încasări de 17,37 miliarde lei, iar încasările nete au fost în de 15,97 miliarde lei. Încasările sub nivelul programat, cu suma de 1,4 miliarde lei este generată în bună măsură de creșterea cu 1,57 miliarde lei (+53,5% față de perioada similară din 2022) a restituirilor și compensărilor de TVA făcute către marii contribuabili, respectiv de la 2,93 miliarde lei, la 4,5 miliarde lei.

DGAMC, cu mai puțin de 500 din cei peste 20.000 de angajați ai ANAF, administrează 3.769 de mari companii, plus reprezentanții fiscali ai acestora. Anul trecut, DGAMC a colectat 47% din totalul veniturilor la nivelul ANAF.

Situația din ianuarie - aprilie 2022 a veniturilor colectate de DGAMC

Ce înseamnă Rest Venituri

Programul de încasări la această categorie a fost majorat cu 8,1%, 606 milioane lei, la 8,1 miliarde lei.

Sumele declarate la plată de catre companii au fost de doar 3,73 miliarde lei, rezultând un minus de încasări în sumă 4,36 miliarde lei.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV First Bank devine a doua instituție de credit care furnizează ANAF informații despre sumele ce pot fi virate pentru popriri. ANAF așteaptă și restul băncilor până în octombrie, când raportarea devine obligatorie

Principalele impozite din cadrul categoriei “rest venit” care au condus la scăderi de impozite declarate (și implicit plătite de către contribuabili):

• încasările din vărsăminte din veniturile nete ale Băncii Naționale a României au scăzut cu -637,1 milioane lei în primele 4 luni ale anului 2023 față de aceeași perioada din 2022.
  Explicație - încasările din vărsăminte din veniturile nete ale BNR în anul 2022 au fost în sumă de 3,37 miliarde lei. În data de 23 ianuarie 2023, BNR a depus declarația 119 prin care își stornează “Vărsăminte din veniturile nete” în suma de 2,3 miliarde lei, fapt ce conduce la un minus de încasări.
• declaratul și încasatul din impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale a scăzut cu 69,8% (- 2,44 miliarde lei), în primele 4 luni ale anului 2023 față de aceeași perioadă a anului 2022. Având în vedere că acest impozit se calculează prin aplicarea unui procent de 60% la venitul suplimentar obținut din vânzarea gazelor la un preț de pana la 85 lei/MWh și a unui procent de 80% din venitul suplimentar obținut din vânzarea gazelor care depășesc 85 lei/MWh, încasările din acest impozit vor varia în funcție de prețul gazelor. Scăzând prețul gazelor cu 75,3%, implicit impozitul declarat și încasat a scăzut cu același procent (reprezentând un minus de declarat și implicit încasat de 2,44 miliarde lei).

(Printre principalele cauze ale acestei scăderi masive a prețului la gaze la care face referire DGAMC se numără faptul că, spre deosebire de primele luni din 2022, când piața angro era complet dereglementată, în primele 4 luni din 2023, cea mai mare parte a producției interne a fost vândută pentru asigurarea consumului populației și CET-urilor, la preț reglementat de 150 lei/MWh și cu scutire de supraimpozitare.)

De asemenea, la categoria Rest Venituri nu se regăsesc în acest an încasările din impozitul pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică, totalizând 2,39 miliarde lei în primele 4 luni ale anului 2022. Acest impozit a fost schimbat în luna octombrie. Supraimpozitarea din energie a fost înlocuită cu contribuții ale producătorilor și traderilor la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, o entitate extra-bugetară din ale cărei încasări se repartizează bani Ministerelor Energiei și Muncii, pentru plata compensațiilor datorate prin lege furnizorilor de energie și gaze, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție angro din piețe și prețurile plafonate aplicate consumatorilor finali. Consiliul Fiscal a caracterizat acest aranjament drept ″surprinzător″ și ″lipsit de transparență″.

Estimare a situației colectării la 5 luni, prezentată de Heiuș la momentul demisiei din postul de președinte al ANAF

În mesajul de demisie, Heiuș a anunțat și o rămânere a ANAF în urmă față de programul de încasări, cu 8,9 miliarde lei pentru primele cinci luni, dar fără explicații.

O parte importantă din diferența dintre programul stabilit și ce s-a colectat, un minus de 8,5 miliarde lei, este la Direcția de mari contribuabili - condusă de Ionuț Mișa, la rândul său fost șef ANAF - unde Guvernul a supraestimat veniturile din energie, în timp ce prețurile au scăzut puternic în acest an, iar BNR recuperează de la buget peste 2 miliarde de lei prin compensări lunare. Trebuie precizat că încasările prezentate de șeful ANAF sunt doar estimări pentru primele cinci luni, întrucât luna mai nu s-a încheiat.

De la 4 luni la 5 luni (date estimate), suma care apare sub program la DGAMC este prezentată a fi crescut de la 5,3 miliarde lei la 8,5 miliarde lei.