O sondă spațială din era sovietică s-a prăbușit pe Pământ, sâmbătă, la mai bine de o jumătate de secol de la lansarea sa eșuată spre Venus, deși deocamdată nu se cunoaște cu exactitate locul unde a aterizat, relatează The Associated Press și BBC.
Intrarea sa necontrolată în atmosferă a fost confirmată atât de agenția spațială rusă, cât și de serviciul de supraveghere și urmărire spațială al Uniunii Europene. Rușii au indicat că a căzut deasupra Oceanului Indian, dar unii experți nu sunt atât de siguri de această locație. Nu este clar dacă obiectul a căzut la sol sau a ars în atmosferă, relatează News.ro.
Biroul pentru deșeuri spațiale al Agenției Spațiale Europene a urmărit dispariția sondei spațiale după ce aceasta nu a mai apărut deasupra unei stații radar germane. Nu se știe deocamdată cât din sonda spațială de jumătate de tonă a supraviețuit coborârii în flăcări de pe orbită, dacă a supraviețuit sau nu.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Experții au anunțat anterior că o parte, dacă nu chiar toată sonda, s-ar putea prăbuși pe Pământ, având în vedere că a fost construită pentru a rezista pe Venus, cea mai fierbinte planetă din sistemul solar. Totuși, sistemul de parașute al Kosmos 482, destinat inițial să încetinească coborârea spre Venus, este posibil să se fi degradat după mai mult de 50 de ani în spațiu.
Însă riscul ca cineva să fie lovit de resturile sale era extrem de scăzut, au spus oamenii de știință.
Lansată în 1972 de Uniunea Sovietică, sonda spațială cunoscută sub numele de Kosmos 482 făcea parte dintr-o serie de misiuni cu destinația Venus. Însă aceasta nu a ieșit niciodată de pe orbita Pământului, blocându-se acolo în urma unei defecțiuni a rachetei de lansare. S-a rupt în patru bucăți și o mare parte s-a prăbușit înapoi pe Pământ în decurs de un deceniu de la lansarea eșuată.
Neputând rezista forței gravitaționale pe măsură ce orbita sa se micșora, modulul sferic de aterizare - cu un diametru estimat la 1 metru - a fost ultima parte a sondei spațiale care a căzut. Potrivit experților, modulul de aterizare era îmbrăcat în titan și cântărea mai mult de 495 de kilograme.
După ce au urmărit spirala descendentă a obiectului spațial, oamenii de știință, experții militari și alții nu au putut stabili în avans exact când și unde s-ar putea prăbuși sonda. Activitatea solară a sporit incertitudinea, la fel ca și deteriorarea stării obiectului spațial după atâta timp petrecut în spațiu.
„Dacă a fost deasupra Oceanului Indian, doar balenele au văzut-o”, a declarat cercetătorul olandez Marco Langbroek prin X.
Până sâmbătă după-amiază, Comandamentul Spațial al SUA nu confirmase încă dispariția sondei spațiale în timp ce colecta și analiza datele de pe orbită.
Comandamentul spațial al SUA monitorizează în mod obișnuit zeci de reintrări în atmosferă, în fiecare lună. Potrivit oficialilor, Kosmos 482 se deosebea de celelalte obiecte spațiale și a beneficiat de o atenție sporită din partea observatorilor spațiali guvernamentali și privați prin faptul că era mai probabil să supraviețuiască reintrării în atmosfera terestră.
De asemenea, sonda s-a prăbușit necontrolat, fără nicio intervenție din partea controlorilor de zbor care, în mod normal, vizează Pacificul și alte întinderi vaste de apă pentru sateliți vechi și alte resturi spațiale.
