Banii încasați la bugetul de stat sub formă de supraimpozit și redevențe de la producătorii de gaze naturale din perimetrele offshore ale sectorului românesc al Mării Negre ar urma să fie distribuiți către conturile individuale ale cetățenilor români la fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II), existente sau nou-create, oarecum pe model norvegian, potrivit amendamentelor depuse de USR la proiectul de modificare a Legii offshore inițiat de liderii coaliției de guvernare PNL-PSD.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Forma în vigoare a legii prevede că încasările din impozitul pe veniturile suplimentare offshore (nu și cele din redevențe) "se colectează într-un cont special utilizat pentru finanțarea înființării și extinderii rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemul național de transport gaze naturale, precum și alte investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului".
USR propune în schimb ca atât impozitul suplimentar, cât și redevențele să se împartă "în mod egal tuturor persoanelor fizice de cetățenie română", după cum urmează:
a) pentru persoanele aflate la pensie, care nu sunt participante la un fond de pensii administrat privat, astfel cum este definit în legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, sumele se distribuie în conturi nou create la aceste fonduri de pensii administrate privat. Acestea vor putea în orice moment să retragă sumele primite;
b) pentru persoanele asigurate în sistemul unitar de pensii publice care sunt participante la un fond de pensii administrat privat, astfel cum este definit în legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, sumele se distribuie sub forma de contribuții la fondurile de pensii administrate privat;
c) pentru persoanele asigurate în sistemul unitar de pensii publice care nu sunt participante la un fond de pensii administrat privat, astfel cum este definit în legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, sumele se distribuie în conturi nou create la aceste fonduri de pensii administrate privat. Persoanele în această situație pot adera la orice fond de pensii sau pot fi repartizate aleatoriu în condițiile legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.
În contrapartidă, administratorii de fonduri de pilon II vor fi obligați să "investească în valori mobiliare, tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate din România, emise de societăți din industria chimică, petrochimică și energie, cel puțin 50% din fondurile primite din redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare".
USR promovează această idee de aproape 3 ani.
Amendamentele USR au fost însă respinse de majoritatea PNL-PSD. "Coaliția de guvernare că nu dorește ca pensionarii români să beneficieze direct de banii din exploatarea gazelor in Marea Neagră", a acuzat ulterior USR, într-un comunicat.
În Norvegia, banii încasați de stat din activitatea de exploatare de zăcăminte de petrol și gaze sunt economisiți în vederea finanțării în viitor a pensiilor norvegienilor. În acest scop, în 1990 a fost înființat un fond suveran de investiții, Government Pension Fund of Norway, cunoscut și sub numele de Oil Fund, administrat de un departament de asset management al băncii centrale și finanțat din taxe și dividende petroliere. Fondul investește banii respectivi exclusiv pe piețele internaționale, pentru a evita declanșarea de presiuni inflaționiste și crearea de bule speculative pe plan intern.
