Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, spune că deținerea la Nuclearelectrica îi face nefericiți pe reprezentanții Fondului. Proiectul de investiții în reactoarele 3 și 4 i se pare supradimensionat. Costul de 7 miliarde euro, calculat ca investiție, reprezintă echivalentul unei treimi din valoarea de piață a întregului sistem energetic românesc în timp ce puterea instalată nouă ar fi abia a 10 parte din capacitatea actuală. „Suprainvestirea este clară în domeniul nuclear.”
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Marii preoți ai „strategiilor naționale” trâmbițează „securitatea energetică” și propovăduiesc un program de investiții gargantuan, aproape de nimeni contestat în dezbaterea publică. În biserică fluieră numai Fondul Proprietatea (FP). Este aproape un noroc faptul că un actor de dimensiunea FP este presat de acționarii săi pentru returnarea rapidă de cash - astfel încât nu este dornic să participe la proiecte care să pună la bătaie sume uriașe de bani și cu orizont de câștig pe termen lung – și așa se face că cineva se pronunță fără echivoc asupra pericolului unui plan de suprainvestire în sistemul energetic românesc.
Acționar al Nuclearelectrica (SNN), Fondul Proprietatea este îngrijorat, în primul rând, din perspectiva managerilor săi, de programul de investiții în domeniul nuclear, respectiv proiectul estimat la 7 miliarde euro pentru construirea unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Greg Konieczny, polonezul care de peste 6 ani are frâiele FP din partea administratorului unic, firma americană Franklin Templeton, este clar împotriva acestui proiect. „Nu este justificat prin prisma securității energetice, a cererii locale și încă și mai mult din perspectivă comercială”, a declarat acesta într-un interviu pentru Profit.ro.
CITEȘTE ȘI Ministerul Energiei lasă viitorului guvern decizia privind acordul cu chinezii legat de reactoarele 3-4 de la Cernavodă La începutul lunii noiembrie, Fondul a trimis o notificare către Nuclearelectrica menționând că acordul încheiat cu China General Nuclear Power este nefezabil și ar putea crea mari prejudicii acționarilor companiei în cazul în care este continuat. Compania a fost implacabilă. În numai o zi a venit cu răspunsul că unitățile 3 și 4 vor fi puse în funcțiune în anii 2025-2030.
Investitori fără voie în Nuclearelectrica, doar ca urmare a alocării din partea statului în vederea despăgubirilor pentru persoanele deposedate de regimul socialist începând cu anii ’50, cei de la Fondul Proprietatea își exprimă dezamăgirea față de această deținere: „Suntem acționari, din păcate, dar suntem foarte nefericiți cu actualul board și management.” Konieczny adaugă faptul că erau încă și mai nemulțumiți având în vedere hotărârea inițială acționarului majoritar, statul român, prin Ministerul Energiei, de a prelungi mandatele. „Este scandalos!”
Nuclearelectrica, o prezență catastrofală pe bursă
Adevărul este că motivele de supărare ale FP față de participația lor de 9% din Nuclearelectrica sunt evidente numai dacă ne uităm pe cotație. De la listarea în noiembrie 2013 a acestei acțiuni, prețul s-a prăbușit, așa cum se vede pe graficul atașat, cu 58,35%, de la prima cotație de închidere de 11,55 lei/acțiune, până la prețul de ieri de 4,81 lei/acțiune, care îi conferă producătorului de energie nucleară o capitalizare bursieră de 1,45 miliarde lei (321,04 milioane euro).
Cu atât mai mult pare depărtată de orice realitate suma preconizată pentru noua investiție, de 7 miliarde euro. Konieczny ne oferă o comparație. Întregul sistem energetic românesc – incluzînd electricitate, petrol și gaze, transport – are o valoare de piață de 94 miliarde lei (aproape 21 miliarde euro). Puterea instalată a acestuia pe segmentul energetic este de 10.000 MWh. Investiția în Nuclearelectrica s-ar ridica la echivalentul unei treimi din valoarea estimată a sistemului energetic, dar capacitatea rezultată la finalizarea proiectului pentru unitățile 3 și 4 ar fi de abia 1.000 MWh, a 10-a parte din actuala putere instalată din România. „Suprainvestirea este clară în sistemul nuclear”, spune managerul de la FP.
Diagnosticul FP: Consumatorul român va plăti, cu mic, cu mare, pentru a umple buzunarele unor firme de peste graniță
Diagnosticul la FP este acesta: ar fi nevoie de subvenții uriașe pentru a susține vânzarea în piață a energiei produse la Nuclearelectrica, dacă proiectul va fi dus la capăt în actualii parametri. Prețul la care compania va putea livra energie va fi de aproximativ 82 de euro/MWh, pe când actuala piață în contracție abia oferă posibilitatea unei desfaceri la cotații de 33-34 de euro/MWh.
Restul va trebui achitat de consumatori la suma lunară, după modelul actual al plăților pentru certificatele verzi. „Fiecare român ar trebui să plătească pe factura de electricitate”, spune Konieczny, care este sigur că sarcina va apăsa pe gospodăriile populației.
Costul este greu de achitat. Chiar și o țară cu o putere de cumpărare mai mare, Marea Britanie, a găsit că povara este nejustificat de mare pentru consumatorul de rând. Pentru proiectul de 18 miliarde lire sterline al centralei nuclearelectrice de la Hinkley Point fusese aprobată o schemă de subvenționare care garanta achiziția de energie electrică la prețul de 92,50 lire sterline/MWh, însă Guvernul nou condus de Theresa May deja revizuiește în jos înțelegerea, considerând prețul prea piperat.
Ceea ce ar fi mai dureros pentru consumatorii români va fi faptul că, pentru producția excedentară de la unitățile 3 și 4, în actualele planuri de dezvoltare a economiei românești, nu va fi cerere, atrage atenția Konieczny. Aceasta ar însemna că Nuclearelectrica ar urma să se orienteze către export.
Dezavantaj România, deoarece aceasta ar însemna că exportăm subvenția. O hemoragie de resurse pentru țară. Este ca și cum omul de rând din Motru, Băicoi, Ocna Mureș sau Bârlad ar plăti în plus la factura electrică pentru a avea energie mai ieftină armatori din Grecia, hoteluri din Bulgaria, ferme din Ungaria sau fabricanți de utilaje din Germania.
„Probabil că politicienilor le plac proiectele mari”
L-am întrebat pe managerul de la FP ce justifică strategiile energetice cu cheltuieli de zeci de miliarde de euro înșirate pe următoarele 2 decade și dacă în contactele multiple pe care le au cu investitori străini în road-show-urile pe care le au în străinătate a auzit ca în România să intenționeze să relocheze capacități din China jucători mari din sectoare intens consumatoare de energie precum siderurgia sau industria sticlei. Nu a auzit.
„Nu mă întrebați pe mine. Nu pot înțelege. Probabil pentru că politicienilor le plac proiectele mari”, este comentariul la ideea de ce factorii de decizie insistă pe asemenea strategii.
CITEȘTE ȘI Curtea de Conturi: Chevron a plecat din România lăsând în urmă datorii neplătite la stat Nu numai că nu sunt investiții mari în domeniul industrial, dar toate firmele și gospodăriile populației tind către un consum mai mic. Noile echipamente sunt mai puțin costisitoare din punctul de vedere al utilizării energiei electrice. „Nu este o justificare în termeni de cerere locală”, mai spune managerul FP.
Revine la ce îl doare. Nuclearelectrica, unde Fondul deține a 2-a participație după stat. Spune că eforturile companiei ar trebui mai degrabă concentrate pentru prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente. Primul dintre acestea are termen în 2020-2021 și, cu aproximativ 1 miliard de euro sau chiar mai puțin, s-ar putea face lucrările necesare. „Managementul ar trebui să-și folosească timpul pentru a obține finanțarea aceasta și nu să rătăcească iresponsabil (fool around) după proiecte uriașe”, spune Konieczny.
Din discuția cu el înțelegem că știe de eforturile României – diplomatice, tehnologice și economice – din anii 1950-1990 pentru ca țara să devină o putere nucleară în domeniul civil. Prin retehnologizarea la costuri mici a primelor 2 unități, România se poate menține activă în domeniul energiei nucleare. Pe de altă parte, realitatea unei țări intensiv industrializate precum România lui Nicolae Ceaușescu nu mai este cu noi. Este politicos să ne spună că lucrurile stau chiar așa și se rezumă să amintească faptul că nu avem cerere locală. În România dezindustrializată nu este loc pentru 4 reactoare nucleare. Îmbătați de proiectele grandioase, politicienii trebuie treziți la realitate de un polonez care lucrează aici pentru o firmă de administrare a activelor financiare din SUA. Proiectul pentru noile unități de la Cernavodă nu își are corespondența în vreo realitate economică. „Este o nebunie să continue”, sintetizează Konieczny.
