Țările Uniunii Europene au convenit joi să renunțe împreună la un tratat internațional privind energia, din cauza temerilor că acesta subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice, au declarat oficiali citați de Reuters, preluată de News.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Este vorba despre Tratatul privind Carta Energiei, un acord internațional încheiat în anii ’90 ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.
Tratatul permite companiilor energetice să dea în judecată guvernele pentru politicile care dăunează investițiilor lor și a fost folosit în ultimii ani pentru contestarea măsurilor care duc la închiderea de facilități ale industriei energiei fosile, comentează Reuters.
Cazul României este unul insolit din acest punct de vedere.
În baza Tratatului, statul român a fost reclamat la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington în cadrul mai multor proceduri de arbitraj. Majoritatea au fost însă inițiate de producători de energie regenerabilă, care cer despăgubiri pentru modificări legislative care au dus la tăierea subvențiilor primite de aceștia pentru energia verde produsă, în baza celebrelor certificate verzi care apar pe facturile consumatorilor.
Doar în 2 arbitraje împotriva României demarate cu acuzații de încălcare a Tratatului privind Carta Energiei apar ca reclamante companii din energia convențională, după cum a relatat Profit.ro aici și aici.
Miniștrii din țările UE au convenit să renunțe la tratat la o întâlnire la Bruxelles, au declarat doi oficiali UE pentru Reuters. Decizia va ajunge acum la Parlamentul European, pentru a se solicita acordul parlamentarilor. Acest lucru este considerat foarte probabil, deoarece legislativul UE a cerut anterior denunțarea tratatului.
Bruxelles-ul a propus pentru prima dată o ieșire coordonată a UE din tratat în iulie, după ce state membre, inclusiv Danemarca, Franța, Germania, Luxemburg, Polonia, Spania și Țările de Jos, au anunțat planuri de a renunța, majoritatea invocând preocupări legate de schimbările climatice.
Țările UE au amânat până acum o decizie cu privire la ieșire, deoarece unele, cum ar fi Cipru și Ungaria, erau dornice să rămână, în timp ce altele erau îngrijorate că eforturile de modernizare a tratatului se vor risipi odată cu plecarea lor. Pentru a calma aceste griji, UE a propus săptămâna trecută ca, înainte de a pleca, țările UE să permită adoptarea reformelor. Acea propunere pare să fi permis o înțelegere.
Țările UE vor aproba propunerea de a accepta reformele tratatului în luna mai, a declarat pentru Reuters o sursă din președinția UE a Belgiei, care va organiza discuțiile. Aproximativ 50 de semnatari ai tratatului au fost de acord cu reformele anul trecut, dar au avut puține șanse să intre în vigoare fără unda verde a UE.
Una dintre reformele cheie este reducerea la 10 ani, de la 20, a perioadei în care companiile energetice din state semnatare din afara UE, cum ar fi Japonia și Turcia, ar beneficia de protecție a investițiilor existente în bloc.
