Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, vrea să angajeze avocați externi pentru a contesta un audit al Curții de Conturi, care a concluzionat, printre altele, că, în perioada 2020-2022, societatea le-a acordat incorect angajaților adaosuri salariale și prime cu caracter special în valoare totală de aproape 29 milioane lei.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Directoratul Transelectrica, controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), cu 58,6882% din capital, le-a solicitat acționarilor ″aprobarea achiziționării serviciilor de consultanță și, respectiv, asistență juridică și reprezentare în fața instanțelor de judecată, în vederea apărării intereselor companiei în legătură cu ducerea la îndeplinire și respectiv contestarea (...)″ auditului Curții.

Curtea de Conturi susține că, în perioada menționată, Transelectrica a acordat adaosuri salariale de 16.917.168 lei (8.410 lei/salariat) care nu au fost justificate ″în condițiile art. 7.2 din Contractul Colectiv de Muncă (CCM), respectiv prin protocoalele încheiate (Protocoalele nr. 43288/22.10.2020, nr. 49543/23.11.2020, nr. 19142/29.04.2021, nr. 1680/12.01.2022 etc) nu a fost menționat scopul acordării lor, sărbătoarea legală sau evenimentul special, așa cum prevede CCM″.
Instituția mai consideră că, ″fără a fi justificate în condițiile art. 4.15 (2) din CCM, respectiv în condițiile în care nu s-a efectuat evaluarea performanțelor individuale profesionale ale salariaților, nu au fost aplicate criterii clare de repartizare a sumelor/persoană, precum și fără a fi menționate acțiunile cu impact major realizate de fiecare dintre salariați în desfășurarea activităților derulate în cadrul entității, CNTEE Transelectrica SA a acordat în perioada 2020-2022 prime cu caracter special în valoare de 12.073.272 lei″.

Potrivit directoratului Transelectrica, aspectele reținute de Curtea de Conturi sunt exclusiv în legătură cu drepturile salariaților – evaluarea performanțelor individuale, menționarea acțiunilor cu impact major, criterii clare de repartizare a sumelor/persoană, scopul acordării adaosurilor, sărbătoarea legală sau evenimentul special.
″Or, aceste aspecte reținute sunt exclusiv în legătură cu prevederile CCM și respectiv obligațiile angajatorului și drepturile corelative ale angajaților. În acest sens, trebuie menționat faptul că autoritatea care are rolul expres de verificare a legalității și respectării prevederilor CCM este Inspecția Muncii, conform art. 6 alin. lit. A) b) din Legea nr. 109/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, entitate care până în prezent nu a semnalat niciun fel de neregulă, nelegalitate sau acțiunea necorespunzătoare în ceea ce privește aplicarea CCM la nivelul CNTEE Transelectrica S.A.
De altfel, referitor la modul de aplicare al CCM, nici partenerul sindical nu a ridicat probleme privind nerespectarea de clauze. În acest context, se impune analiza juridică și ulterior efectuarea demersurilor pentru punerea în executare și contestarea (inclusiv cu formularea unei cereri de suspendare a efectelor) actelor emise de Curtea de Conturi″, le transmite conducerea executivă a Transelectrica acționarilor.

Aceasta mai arată că contestarea actelor emise de Curtea de Conturi este atipică, deoarece se impune analiza unor chestiuni precum competența acestei instituții în ce privește constatarea încălcării contractului colectiv de muncă, iar sub aspectul prejudiciului, se impune verificarea condițiilor legale pentru constatarea existenței și cuantumului unui pretins prejudiciu, precum și eventuale modalități de recuperare a acestuia, dacă este cazul, cu respectarea drepturilor și obligațiilor companiei.
″În paralel cu contestarea actelor emise de Curtea de Conturi, trebuie identificate elementele și argumentele pentru punerea în executare a recomandărilor, în condițiile în care formularea a aproximativ 2.000 de cereri de chemare în judecată în vederea recuperării sumelor, fără o fundamentare riguroasă din partea unei entități externe cu experiență în domeniu, care să aibă o abordare obiectivă, nu reprezintă o măsură oportună sau rezonabilă, întrucât:
- ar presupune achitarea, de către CNTEE Transelectrica S.A., a aproximativ 2.000 de taxe judiciare de timbru aferente fiecărui litigiu, precum și alte cheltuieli inerente oricărei proceduri judiciare; pentru suma totală de 28.990.440 lei (12.073.272 (prime)+16.917.168 (adaosuri)), taxa de timbru este de 293.509,40 lei, însă în realitate taxa de timbru plătibilă va fi mai mare, pentru că se achită individual și separat pentru fiecare pretenție împotriva fiecărui angajat;
- pentru sumele achitate angajaților până în luna mai 2022 s-a împlinit termenul de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 171 din Codul Muncii, astfel încât finalitatea litigiilor pentru recuperarea acestor sume este previzibil nefavorabilă, urmând ca Transelectrica SA să suporte și cheltuielile de judecată efectuate de angajați;
- pentru sumele achitate angajaților, pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripție, o soluție de anulare, de către instanța de contencios, a măsurii din cuprinsul Raportului de audit privind recuperarea primelor cu caracter special și adaosuri salariale acordate în perioada 2020- 2022, ar conduce de asemenea la o soluție nefavorabilă companiei în litigiile privind recuperarea sumelor, cu consecința ca Transelectrica SA să suporte, separat de propriile sale cheltuieli, și cheltuielile de judecată efectuate de angajați″, argumentează directoratul Transelectrica.

În același timp, însă, șefii companiei amintesc că, în conformitate cu art. 64 alin. 1 din Legea nr. 94/1992, ″Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă″.
″În aceste condiții, demersurile efectuate ar urma să evite cauzarea unui impact grav asupra companiei, atât din punct de vedere organizatoric și funcțional, cât și din punct de vedere juridic și societar. În acest context, apreciem că se impun a fi inițiate și derulate toate demersurile legale și procedurale posibile în vederea protejării drepturilor și intereselor legitime ale companiei și maximizării șanselor de apărare a acesteia.
De asemenea, având în vedere că situația implică analiza unor drepturi generate de contractul colectiv de muncă, vizând aproximativ 2.000 angajați, considerăm că este esențială asigurarea unui grad sporit de imparțialitate și obiectivitate în gestionarea acestui caz, obiectiv care poate fi realizat optim prin implicarea unei echipe externe, independente, de profesioniști în domeniul juridic cu competente și experiența în derularea acestei spețe.
În acest sens, propunem a se analiza și reține caracterul necesar, util și oportun al externalizării serviciilor juridice prin alăturarea unei societăți de avocați având în componența sa profesioniști specializați în litigiile de drept societar, cu referire expresă la domeniul guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, dreptul muncii, drept civil etc″, conchide directoratul Transelectrica.

Acesta se declară în dezacord și cu alte concluzii din raportul de audit al Curții de Conturi, respectiv:
• Neurmărirea clauzelor contractuale în cazul unui contract de lucrări al cărui obiect nu a fost realizat în termenul stabilit în contract, fiind denunțat de executant urmare intrării în insolvență;
• Ajustarea prețului unui contract de lucrări în alte condiții decât cele legale, respectiv fără a lua în considerare diferența de curs valutar cu care a fost majorat prețul contractului, executantul facturând valoarea lucrărilor executate în moneda euro, la cursul de schimb de la data facturării;
• Neurmărirea clauzelor contractuale în cazul unui contract de lucrări fiind prelungită durata de execuție a unor etape în afara termenului stabilit în contract pentru realizarea acestora, necalcularea de penalități pentru nerealizarea la termen a etapelor contractuale și efectuarea de plăți pentru bunuri și servicii care nu au fost integral prestate de către executant;
• Prelungirea nejustificată a perioadei de execuție în cazul unor contracte de investiții;
• Acceptarea ajustării nejustificate a prețului în cazul contractelor de achiziție sectorială, în ceea ce privește profitul executantului.