Peste 6 milioane de șoferi aveau polițe de asigurare la City și la Euroins, iar falimentele celor două mari companii au generat creșterea prețurilor RCA pentru milioane de șoferi.
- În 2024 au fost achitate 135.000 de cereri și s-a ajuns la un total de 303.112 cereri. Mai sunt însă peste 200.000 de cereri ale celor asigurați la City și la Euroins.
Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a plătit anul trecut despăgubiri de peste 1,3 miliarde de lei către păgubiții asigurătorilor în faliment, din care peste 135.000 de plăți de peste 1,28 miliarde de lei (peste 250 milioane de euro) doar către păgubiții City Insurance și ai Euroins. Datele apar în Raportul pe 2024 al FGA, document recent publicat, scrie Hotnews.ro.
Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) plătește falimentele în asigurări în special din banii colectați de la asigurătorii solvabili și activi din piața asigurărilor, costuri care se reflectă în final și în prețurile plătite de milioane de asigurați.
Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), care plătește maxim 500.000 lei pentru fiecare creanță de asigurare datorată în temeiul unui contract de asigurare încheiat cu asigurătorul aflat în faliment, a publicat marți situația plăților făcute anul trecut separat pe fiecare asigurător intrat în faliment.
Situația la zi
Din totalul cererilor de plată înregistrate până la finalul anului 2024, păgubiții City Insurance și ai Euroins au formulat peste 500.000 de cereri de plată. Dintre acestea FGA a soluționat doar 60% din totalul cererilor de plată înregistrate pentru cele două societăți de asigurare în faliment, respectiv 303.112 cereri.
FGA a efectuat plăți în valoare de 2,6 miliarde lei, pentru creditorii societăților City Insurance și Euroins, din care 1,28 miliarde lei reprezintă plăți aferente anului 2024.
Păgubiții City au încasat peste 827,8 milioane de lei. Cei ai Euroins – 455,6 milioane de lei
Datele arată ca FGA a plătit doar anul trecut despăgubiri în sumă totală de peste 1,3 miliarde de lei, din care 1,28 miliarde de lei doar către păgubiții City Insurance și ai Euroins.
În cazul City Insurance s-au făcut aproape 90.000 de plăți în valoare de peste 827,8 milioane de lei, echivalentul a 63,26% din totalul plăților.
În cazul Euroins au fost făcute peste 45.000 de plăți în valoare de peste 455,6 milioane de lei, echivalentul a 34,82% din totalul plăților de anul trecut.
Pentru Astra și Carpatica s-au plătit despăgubiri cumulate de aproape 25 milioane de lei.
Dosarele de regrese
În rândul celor 135.000 de plăți făcute păgubiților City și Euroins se numără și plăți către Biroul Asigurătorilor auto (BAAR), dar și către alți asigurători care aveau bani de recuperat de la cele două firme în faliment în urma unor decizii în instanțe în așa numitele dosare de regrese.
Un exemplu de dosar de regres este cel în care un asigurător CASCO, care a plătit repararea unei mașini, cere în instanță de la asigurătorul RCA al celui care a provocat dauna să-i recupereze suma plătită pe reparații.
Pe de altă parte, BAAR plătește daunele provocate în afara țării de șoferii asigurați la una din firmele intrate în faliment, dar apoi se îndreaptă către Fondul de Garantare a Asiguraților și către instanțe pentru a-și recupera sumele plătite.
Din totalul despăgubirilor plătite anul trecut, FGA a achitat către BAAR peste 234,7 milioane de lei, din care peste 217,4 milioane de lei pentru City Insurance și peste 7,4 milioane de lei pentru Euroins.
Plățile făcute de FGA către societățile de asigurări pentru cererile de plată din dosarele de regrese au depășit 220 milioane de lei, din care peste 180 milioane de lei doar pentru City Insurance.
În instanțe se cer aproape 3 miliarde de lei în contul City și Euroins
Păgubiții unui asigurător în faliment, fie că vorbim de persoane fizice, firme ori instituții, se pot înscrie și la masa credală pentru a recupera în instanțe restul despăgubirilor la care ar avea dreptul, dacă suma de plată depășește plafonul de 500.000 de lei cât poate plăti FGA.
Inclusiv Fondul de garantare a Asiguraților s-a înscris la masa credală pentru a încerca să recupereze plățile făcute.
În cazul City Insurance, total creanțelor certe, lichide și exigibile declarate la masa credală depășeșsc 2,08 miliarde de lei, la care se adaugă încă 91,8 milioane de lei cheltuieli de procedură.
Și această societate, lichidatorul judiciar (n.r. CITR) a înscris și creanța FGA care este de 1,8 miliarde de lei, la care se adaugă cheltuielile de procedură acceptate în cuantum total de peste 65,9 milioane de lei, acesta urmând să fie actualizat cu datele din cadrul raportului de analiza creanțe Euroins.
În cazul Euroins, totalul creanțelor certe, lichide și exigibile declarate la masa credală depășește până acum suma de 617 milioane de lei, la care se adaugă peste 53 milioane de lei cheltuieli de procedură.
La această societate, lichidatorul judiciar a procedat la înscrierea creanței FGA, în cuantum de 215.757.292 lei creanță pură și simplă, potrivit tabelului preliminar din 18 iunie 2024.
Cum au ajuns în faliment City Insurance și Euroins, sub supravegherea ASF
City Insurance și Euroins au fost lideri de piață cu milioane de polițe RCA, iar ambele falimente au avut loc în mandatul fostei conduceri ASF, în frunte cu Nicu Marcu.
ASF a retras în 27 septembrie 2021 autorizația de funcționare a City Insurance, acuzat printre altele că îi lipsesc rezerve de daune de peste 280 milioane de lei necesare pentru plata daunelor avizate și că are întârzieri la plată despăgubirilor de peste 200 de zile. Falimentul acestui asigurător, cu aproape 3 milioane de clienți RCA, a fost decis definitiv în instanță în 20 aprilie 2022.
Un an mai târziu, scenariul s-a repetat cu Euroins, care a rămas fără autorizația de funcționare în 27 martie 2023.
ASF a acuzat că acest asigurător, cu peste 2,7 milioane de polițe RCA active, avea un deficit de capital de solvabilitate (SCR) de 2,2 miliarde de lei și a unui deficit de capital minim (MCR) de 1,75 miliarde de lei.
Anul trecut, în plin faliment Euroins, opt din cei nouă membri ai fostei conduceri ASF au încasat câte două prime – una de performanță și alta pentru Ziua ASF – cuprinse între 11.500 de euro și 24.500 de euro, prime prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă, arată datele Autorității.
Nicu Marcu, fostul președinte ASF, a încasat cei mai mulți bani – 122.262 de lei (cc. 24.500 de euro). După plecarea din ASF, Nicu Marcu a fost desemnat prorector în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE). Noua conducere ASF, votată în luna decembrie 2023 în Parlament, a promis că în 2024 nu va acorda nicio primă de performanță angajaților.
