ULTIMA ORĂ Dobânzile statului pe termen lung revin la niveluri anterioare alegerilor, cu scăderi mai ample la titlurile pe termen scurt. Leul se întărește față de euro

Leul s-a întărit față de euro în deschiderea ședinței de luni, cu o scădere cu aproape 7 bani a cursului euro, în timp ce dobânzile la care se împrumută statul au continuat corecția începută pe finalul săptămânii trecute, cu scăderi mai reduse astăzi la maturitățile lungi, cum este referința de 10 ani, dar cu reduceri ample la maturitățile pe termen scurt, de  60-70 de puncte de bază. Evoluția de pe piețele financiare este determinată de rezultatul alegerilor prezidențiale, câștigate de Nicușor Dan.

VEZI AICI ȘI Leul românesc se apreciază puternic

Randamentele obligațiunilor pe 10 ani, cu maturitate în 2035, au scăzut cu circa 27 puncte de bază față de închiderea de vineri, la 7,53% și au revenit la niveluri anterioare primului tur al alegerilor, arată datele Bloomberg. Cursul euro a deschis în scădere cu 6,76 bani, la 5,037 lei pentru un euro.

Cursul anunțat vineri de BNR (la mijlocul zilei) pentru un euro a fost de 5,1033 lei/euro.

Leul s-a depreciat semnificativ în raport cu euro, iar costurile de împrumut au crescut în ultimele săptămâni, în urma rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale, dar și a deciziei fostului premier Marcel Ciolacu de a-și da demisia, declanșând astfel o criză guvernamentală.

Nicușor Dan era văzut de către investitori, anterior victoriei, ca varianta mai sigură, care poate duce cel mai rapid la formarea unui Guvern necesar pentru stabilizarea finanțelor statului.

CITEȘTE ȘI Finanțele iau un împrumut de 868 de milioane de lei pe termen scurt la dobânzi ridicate

Următorul guvern va trebui să ia măsuri pentru stabilizarea finanțelor statului, ceea ce va include, cel mai probabil, și creșterile de taxe din reforma fiscală la care s-a angajat față de Comisia Europeană prin planul fiscal pe șapte ani.

România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% în termeni ESA, standardul UE, (8,65% în termeni cash). Guvernul a luat unele măsuri de corecție la finalul anulșui trecut prin ordonanța trenuleț, cum sunt înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor, controlul strict al cheltuielilor, dar și creșterea unor taxe (pe dividende, eliminarea de facilități pentru unii angajați, reducerea pragului la microîntreprinderi și taxa pe stâlp). Măsurile pe partea de venituri sunt însă semnificativ mai slabe decât s-a angajat Guvernul în fața Comisiei, de numai 7 miliarde de lei, față de un angajament care ajungea la circa 25 miliarde lei (1,3% din PIB pentur nouă luni din acest an).

Situația deficitului bugetar pentru primele patru luni din acest an s-a înrăutățit comparativ cu primele patru luni din 2024, după cum a anunțat, pe surse, Profit.ro.