Banca Națională a României a menținut neschimbată rata de politică monetară, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală pomenește de ieșiri semnificative de capital, care au afectat semnificativ toți indicatorii (dobânzi, curs, rezerva valutară), generate de „perioada electorală prelungită și tensiunile politice în creștere”. BNR atrage atenția că un plan credibil de scădere a deficitului bugetar este crucial.
BNR leagă direct volatilitatea ridicată din piețele financiare din ultimele două săptămâni de contextul electoral și notează că în aprilie piața a fost relativ stabilă, pentru ca mai apoi datele să se deterioreze.
„Condițiile de pe piața financiară au rămas relativ stabile în aprilie, pentru ca apoi să fie puternic afectate de contextul electoral și de tensionarea pe acest fond a mediului politic intern, de natură să genereze mari incertitudini și să amplifice îngrijorările investitorilor legate de perspectiva consolidării bugetare și a situației macroeconomice în ansamblul ei.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Astfel, după ce s-au menținut practic constante în luna aprilie, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat creșteri considerabile în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale, iar randamentele titlurilor de stat au urcat relativ abrupt, îndeosebi pe maturitățile mai scurte. Totodată, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creștere semnificativă și a tins să rămână apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD s-a mărit chiar mai pronunțat, în condițiile accentuării tendinței de întărire a monedei americane pe piețele financiare internaționale”, arată BNR.
ROBOR la 3 luni a crescut cu circa 1,5 puncte procentuale, la 7,4%, cursul valutar a trecut de pragul de 4,98 lei/euro și a urcat cu 2,4%, până la 5,1 lei/euro. Dobânzile la titlurile de stat au mers în sus cu 1,5-2 puncte procentuale pe scadențele scurte.
BNR admite că au existat ieșiri de capitaluri în această perioadă, pe care le atribuie perioadei electorale și tensiunilor politice. Mai mult, banca centrală admite și că rezervele valutare au suferit un impact major în această perioadă. Erste estima la 6 miliarde de euro costul intervențiilor BNR, circa o zecime din rezerva valutară.
„Perioada electorală prelungită și tensiunile politice în creștere au inversat mișcările de capital de pe piața financiară locală. În ultima perioadă, ieșirile de capital au crescut semnificativ, sub diverse forme. Aceste schimbări au avut un impact major asupra lichidității și ratelor dobânzilor de pe piața monetară, precum și asupra raportului cerere-ofertă pe piața valutară, a rezervelor valutare ale României și a cursului de schimb al leului”, arată BNR.
Banca centrală înăsprește și termenii utilizați în a descrie riscurile venite dinspre situația fiscală și acum vorbește despre un pachet credibil pentru scăderea deficitului ca fiind „crucial”. Amintim că deficitul bugetar ar trebui să fie redus la 7% din PIB în acest an, de la 9,3% în anul anterior, însă execuția bugetară este slabă.
„Incertitudini crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, inclusiv în actualul context politic intern, date fiind, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv. Existența unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială, inclusiv din perspectiva nevoii de corecție ordonată a dezechilibrului extern, precum și prin implicațiile asupra accesibilității și costului finanțării sectorului public și a celui privat”.
BNR vorbește și de utilizarea „la maximum” a fondurilor europene, un termen nou introdus – în comunicatele din ultimii ani BNR a pledat pentru realizarea jaloanelor PNRR și absorbția banilor de la UE.
„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea la maximum a fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”.
BNR notează stagnarea economiei în secvență trimestrială în T1 și încetinirea în termeni anuali de la 0,5% la 0,2%. Dintre zonele de încetinire, BNR remarcă vânzările cu amănuntul i industria, în timp ce construcțiile au crescut.
Inflația, în creștere până la toamnă
BNR a aprobat și noul raport de inflație, care arată că „inflația își va prelungi evoluția fluctuantă până în trimestrul III 2025, pe fondul unor efecte de bază și al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică” – ceea ce înseamnă că cel mai probabil va fi în creștere de la nivelul actual de 4,9%. Inflația va scădea apoi în următoarele patru trimestre, „pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în trimestrul I 2026 și doar marginal sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând ulterior relativ constantă”.
Amintim că BNR anticipa o scădere a inflației la 4,6% în martie (ceea ce nu s-a întâmplat), urmată de o creștere la 5,3% în iunie, apoi o scădere la 4,4% în septembrie și la 3,8% la finele anului, respectiv 3,1% în primul trimestru din 2026.
„Incertitudini și riscuri mari decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, corelată în mare măsură cu mișcarea cotațiilor materiilor prime, precum și din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potențial impact semnificativ asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale”, notează BNR.
La acestea se adaugă incertitudinile venite din politica fiscală, despre care am menționat mai sus, precum și cele din mediul extern (război și politica comercială a SUA, plus măsurile de retorsiune).
Guvernatorul Mugur Isărescu va prezenta marți noul raport de inflație într-o conferință de presă.
