Soldul creditului guvernamental a crescut cu 6,4% în termeni nominali în 2023, dar a scăzut cu 0,2% dacă luăm în calcul inflația, fiind al doilea an consecutiv de contracție în termeni reali. Scăderea inflației și o ușoară accelerare a creditării pe final de an fac însă foarte probabilă trecerea creditului la o creștere real pozitivă în 2024.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Băncile aveau în solduri credite neguvernamentale de 387,1 miliarde de lei la finele lui 2023. Față de noiembrie, soldul a crescut cu 0,7% în decembrie, după ce în luna precedentă crescuse cu 0,6%, potrivit datelor de la Banca Națională a României. Cele două luni arată o revenire ușoară a creditării pe final de an, după trei luni mai slabe. În 2022, creditul privat creștea cu 12,1%, în timp ce în 2021 dinamica a fost de 14,8%.
Scăderea ratei anuale a inflație, precum și a ratelor lunare, a făcut ca dinamica creditării să se îndrepte spre o zonă de creștere real pozitivă. Astfel, de la o inflație de 16,4% în 2022, România a ajuns la una de 6,6% în 2023. Astfel, dinamica reală a creditării a crescut de la un nivel de -3,7% în 2022, la unul de -0,2% în 2023 și probabil va intra în teritoriu real pozitiv pe parcursul acestui an.
Față de decembrie 2019, înaintea crizei COVID, băncile și-au majorat bilanțul de credite cu circa 120 de miliarde de lei.
În 2023, soldul de împrumuturi în lei a crescut cu 5,8% (o contracție de 0,8% în termeni reali), în timp ce cel în valută exprimat în lei a crescut cu 7,9%.
Populația și-a redus apetitul pentru credite anul trecut, cu o creștere de doar 1,4% a soldului (deci o contracție de 4,9% în termeni reali). Creditul în lei a crescut cu doar 3,8%, până la 152,5 miliarde de lei, în timp ce cel în valută și-a continuat contracția de două cifre din anii precedenți, fiind mai mic cu 13,2%, echivalentul a 21,4 miliarde de lei.
Firmele și-au majorat soldurile creditelor în lei cu 8,5% până la 112,3 miliarde de lei. Au preferat mai ales valuta anul trecut, în condițiile în care aceasta a avut dobânzi mai mici decât la împrumuturile în monedă națională, și și-au majorat creditele în monedă străină cu 13,8%, până la echivalentul a 100,9 miliarde de lei.
Masa monetară a crescut cu 10,7% în 2023 la 667,8 miliarde de lei, fiind în accelerare pe final de an. Creșterea masei monetare a foste determinată în principal de avansul depozitelor la termen cu peste 26% la 258,4 miliarde de lei.
Masa monetară M1, care cuprinde numerarul și banii din conturi curente, a crescut anul trecut cu 2,8% la 409,4 miliarde de lei. Numerarul în circulație a crescut cu 8,8%, până la 110,2 miliarde de lei, în timp ce depozitele overnight s-au majorat cu doar 0,8%, pe fondul migrării sumelor către depozitele la termen, unde primesc dobânzi.
Soldurile depozitelor (overnight și la termen) s-au majorat anul trecut cu 11,8%, până la 574 miliarde de lei, pe fondul creșterii depozitelor în lei cu 18,9% (la 401,8 miliarde de lei) și al scăderii celor în valută cu 1,8% (172,2 miliarde de lei).
