Surplusul de lichiditate din piața bancară a dispărut aproape în totalitate în luna mai, în contextul intervențiilor BNR pentru susținerea leului. Dobânzile au urcat semnificativ luna trecută și au rămas la un nivel ridicat și la începutul lunii iunie. Banca centrală a trecut la injecții de lichiditate pentru a reduce dobânzile.
Piața financiară românească a trecut printr-o perioadă de volatilitate accentuată începând cu 5 mai, după primul tur al alegerilor prezidențiale și căderea guvernului PSD-PNL-UDMR, în contextul șubrezimii finanțelor publice – deficitul bugetar se îndreaptă din nou spre 9% din PIB, potrivit execuției bugetare.
BNR a cheltuit peste 6 miliarde de euro din rezerva valutară (posibil chiar 8 miliarde de euro, având în vedere mișcările de luna trecută) pentru a limita deprecierea leului, în condițiile unor ieșiri puternice de capitaluri.
Vânzările de valută ale BNR au dus la evaporarea excedentului de lichiditate. Calculele Profit.ro arată acesta s-a redus de la 27,3 de miliarde de lei medie zilnică în aprilie la 0,5 miliarde de lei în mai, cel mai redus nivel de după octombrie 2022 (când se înregistra un deficit).
Băncile au făcut depozite overnight (medie zilnică) de 6,7 miliarde de lei, la dobânda de 5,5% pe an (rata facilității de depozit), față de 27,3 miliarde de lei în luna precedentă.
Banca centrală a oferit finanțare repo de 6,2 miliarde de lei în medie zilnică luna trecută, primele sume consistente pentru prima dată după octombrie 2022. Pe 26 mai BNR a organizat o licitație prin care băncile au luat 13,5 miliarde de lei pe o săptămână. În 2 iunie a fost ținută o nouă licitație, în care sumele adjudecate s-au redus la 7,5 miliarde de lei. Băncile au dorit să obțină câte 17,9, respectiv 25 de miliarde de lei la cele două licitații.
Cererile de finanțare ale băncilor la repo vin în contextul în care dobânzile din piața monetară interbancară rămân peste nivelul ratei cheie de 6,5%, nivel la care BNR ține și operațiunile de piață, precum repo.
Media zilnică din luna mai pentru tranzacțiile interbancare (pe baza cărora se calculează IRCC) a crescut de la 5,55% la 6,28%. Pentru prima săptămână din iunie a urcat mai departe la 6,74%.
Media ROBOR la 3 luni, indicator utilizat la calculul dobânzilor variabile, a urcat de la 5,9% în aprilie, la 7% în mai și la 7,15% la început de iunie.
Cursul de schimb s-a stabilizat, cu o deprecie a leului de circa 1,3% față de luna aprilie. Totodată, finanțarea statului s-a reluat, după câteva licitații ratate sau foarte slabe în perioada de dintre cele două tururi ale prezidențialelor.
„Piața de titluri de stat s-a îmbunătățit, susținută de angajamentul băncii centrale de a furniza lichiditate în condiții favorabile (la rata repo). Suplimentar, evoluțiile politice au progresat, noul președinte făcând progrese în numirea unui nou prim-ministru - un anunț care ar putea fi făcut chiar în această săptămână”, arată o notă a Erste.
Guvernatorul Mugur Isărescu arăta, la cea mai recentă conferință de presă, că banca centrală ar putea scădea dobânzile, dar acest lucru nu poate fi discutat înainte ca ratele din piață să scadă, ceea ce presupune revenirea la un excedent de lichiditate.
ING consideră că banca centrală va prefera un surplus modest de lichiditate, care să fie ușor de controlat în situația în care apar noi tensiuni în piață. Nivelul lichidității și al injecțiilor BNR ar urma să depindă de riscurile legate de incertitudinea fiscală și intrările de fonduri UE. Totodată, analiștii băncii olandeze nu se așteaptă ca ratele din piață să mai revină spre nivelul de 5,5% al facilității de depozit.
