Acțiunile marilor bănci europene au atins cele mai înalte niveluri de la criza financiară globală din 2008, datorită creșterii bruște a ratelor dobânzilor pe termen lung, care a alimentat profituri excepționale, relatează Financial Times, care descrie fenomenul ca pe o „renaștere” și face referire la cazurile HSBC, Barclays și Santander, precum și UniCredit, care „a atins cel mai înalt nivel din 2011”, notează Rai News, potrivit Rador Radio România.
Deși în urma taxelor vamale americane acțiunile băncilor au înregistrat o scădere accentuată, băncile din indicele european de referință Stoxx 600 continuă să fie în creștere cu 34% de la începutul anului. Valoarea este mai mare decât cea a băncilor din SUA și este în conformitate cu cele mai bune rezultate ale acestora din 2009.
Băncile rămân în continuare unul dintre cele mai nepopulare sectoare din Europa, având dificultăți în a se redresa după crizele anterioare și a concura cu rivalii americani, însă au fost ajutate foarte mult de politica Băncii Centrale Europene de la mijlocul anului 2022 privind ratele ridicate ale dobânzilor.
O conjunctură de pe urma căreia au beneficiat în special băncile italiene, profiturile lor din 2024 atingând niveluri record: veniturile din sector au ajuns la un total de 46,5 miliarde de euro, în creștere cu 5,7 miliarde de euro (+14%) față de 2023, așa cum a raportat FABI, federația autonomă a băncilor italiene, într-un studiu publicat recent.
Un rezultat care face ca profiturile totale pentru perioada de trei ani 2022-2024 să fie de peste 112 miliarde de euro. Această perioadă excepțională de trei ani pentru profitabilitatea bancară este pe cale să devină o perioadă de patru ani, dacă impactul politicii vamale a lui Donald Trump nu se va dovedi a fi atât de sever.
Cu toate acestea, este foarte probabil ca epoca de aur a băncilor să se apropie de sfârșit, având în vedere că ratele dobânzilor au revenit la 2%.
