Tentativa de redresare firavă a industriei manufacturiere românești pare să se fi oprit în iulie, pe fondul pesimismului indus de majorarea taxelor, peste o cerere externă slabă. Firmele și-au majorat achizițiile, înainte de creșterea TVA și a accizelor, însă producția a continuat să scadă. Totodată, numărul de angajați a continuat să scadă.
Analiștii văd puțin probabilă o revenire a industriei în 2025, ceea ce înseamnă că am putea asista la al treilea an consecutiv de contracție.
Indicele BCR PMI pentru industria manufacturieră a scăzut în iulie cu 0,3 puncte, la 48,4 puncte, întrerupând astfel seria de două luni de revenire. Un nivel sub 50 de puncte sugerează în general o contracție a sectorului manufacturier, iar unul peste 50 de puncte o creștere, conform datelor analizate de Profit.ro.
„Tendința de îmbunătățire a indicelui PMI din industria prelucrătoare BCR România a fost temperată în iulie de măsurile anunțate de consolidare fiscală internă și de cererea externă mai slabă”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
PMI este în contracție pentru a 13-a lună la rând, nivel care se regăsește și în evoluția producției industriale comunicate de Statistică.
Toate componentele PMI au avut un efect negativ în iulie, cu excepția stocurilor, pe măsură ce firmele au majorat achizițiile de înaintea măsurilor anunțate de majorare a TVA și a accizelor începând cu 1 august.
Producția a scăzut pentru a 14-a lună la rând, însă cu un ritm mai lent decât media istorică. „Incertitudinea politică s-a adăugat cererii reduse și problemelor de personal” în privința producției, notează Dascălu.
„Încetinirea susținută a activității s-a datorat reducerii solide și mai rapide a comenzilor din fabrică, pe care respondenții au atribuit-o ezitării clienților, ceea ce reflectă condițiile economice dificile și creșterea anunțată a cotei TVA”, arată S&P Global, firma care realizează indicele PMI.
Cererea internă mai slabă a fost principalul determinant al scăderii comenzilor noi. Vânzările au mai fost afectate și de scăderea accelerată a comenzilor noi la export. Participanții au remarcat o diminuare a interesului din partea clienților internaționali, arată S&P.
„Cererea redusă a fost o problemă pentru producția românească încă din iulie anul trecut și, având în vedere că nu pare să existe nicio îmbunătățire reală în acest sens și în condițiile contractării comenzilor de export cu cel mai rapid ritm din ultimele trei luni, nu ar trebui să ne facem încă speranțe pentru o redresare semnificativă a sectorului manufacturier în acest an”, arată Ciprian Dascălu.
El remarcă însă redresarea ușoară a indicelui HCOB PMI pentru industria germană la 49,2 puncte în iulie, maximul ultimilor trei ani, precum și creșterea cu 0,3 puncte a indicelui PMI pentru zona euro la 49,8 punte, de asemenea cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.
„Producția manufacturieră a avut o performanță dezamăgitoare, iar șansele de creștere în 2025 sunt destul de mici. A doua jumătate a anului trebuie să fie foarte puternică pentru a evita al treilea an consecutiv de contracție”, arată Dascălu.
„Investițiile semnificative în securitatea UE, împreună cu stimulentele fiscale ample aprobate în Germania pentru infrastructură și cheltuieli pentru apărare, vor stimula probabil producția industrială europeană, deși incertitudinea rămâne ridicată, deoarece România este expusă în principal indirect la tarifele SUA prin intermediul lanțurilor de aprovizionare ale industriei auto germane”, notează economistul.
Întârzierile la timpii de livrare au crescut, deși comenzile sunt de asemenea în scădere.
Firmele au continuat să reducă schema de personal.
„Tabloul general sumbru a fost completat de continuarea reducerii numărului de locuri de muncă, deși în mare parte legată de plecările voluntare”, notează Dascălu.
Totodată, firmele au pasat clienților creșterea costurilor, majorând prețurile de vânzare – inflația a fost însă sub rata de creștere a costurilor.
Deși firmele arată optimism în ceea ce privește creșterea, prin investiții și acces la fondurile UE, nivelul de încredere a fost cel mai slab înregistrat, „atenuat de preocupările legate de climatul economic și de impactul majorării viitoare a cotei TVA asupra bugetelor clienților”, notează S&P.
Indicatorul de încredere la nivelul întregii economii (ESI) a scăzut de asemenea în iulie, cu o rată amplă, mai ales pe fondul deteriorării încrederii consumatorilor, deși date foarte slabe au raportat și managerii din retail.
Cifra principală este Indicele Managerilor de Achiziții (Purchasing Manager’s Index - PMI). PMI reprezintă o medie ponderată a următorilor cinci indici: Comenzi noi (30%), Producție (25%), Ocuparea forței de muncă (20%), Termenele de livrare ale furnizorilor (15%) și Stocurile de achiziții (10%).
Indicele PMI este considerat unul dintre cei mai importanți indicatori timpurii privind situația unui anumit sector.
În alte țări sunt realizate sondaje PMI și pentru sectorul serviciilor, care are o pondere mai mare în PIB, precum și un indicator compozit, cu o corelație mare cu dinamica PIB.
Industria are o pondere de circa o cincime în formarea produsului intern brut, similară comerțului.
