Deși Ministerul Finanțelor a promovat în oferta de titluri de stat pentru populație la acest început de iunie un număr record de emisiuni, plasamentele sunt în scădere față de exercițiile precedente. Îndepărtarea maturităților de un an a afectat drastic subscrierile la obligațiunile guvernamentale în lei care reprezintă doar 30% din volum.
Trendul care a indicat o scădere 3 ediții consecutive a nivelului de participare în programul Fidelis al titlurilor de stat dematerializate pentru investitorii individuali listate la bursă pare a se păstra și la debutul primului exercițiu din vară,c onform datelor analizate de Profit.ro.
În prima zi a ofertei s-au cumulat cu puțin peste 2.000 de ordine cu o valoare agregată în echivalent 36,66 milioane euro, cu 18,08% mai mici decât cele de 45,75 milioane euro de la debutul ediției precedente din mai.
Declinul este de 27,60% raportat la cele 50,64 milioane euro din prima zi a ofertei din martie și de 58,23% față de cele în echivalent 87,77 milioane euro de la începutul exercițiului record din ianuarie.
Faptul că statul nu a înaintat în această ofertă titluri cu scadența la 1 an, preferate la ultimele oferte, transpare ca determinant din maniera de cotare. La obligațiunile guvernamentale în lei apetitul s-a redus drastic, aici ordinele fiind aglomerate cu precădere la edițiile precedente.
Acestea sunt condițiile în care titlurile denominate în euro reprezintă nu mai puțin de 69,83% din valoarea subscrierilor, aici Ministerul Finanțelor promovând o emisiune suplimentară față de ofertele precedente. Cele mai mari subscrieri, de 14,80 milioane euro, au mers către emisiunea cu cea mai lungă maturitate, în iunie 2032 și denominată în euro (R3206AE), investitorii fiind atrași de cuponul dobânda anuală de 6,50%.
Pentru scadența cea mai scurtă, iunie 2027 (R2706AE), unde cuponul anual pentru euro este de 3,90%, valoarea agregată a ordinelor s-a ridicat la 8,24 milioane euro. La titlurile denominate în moneda unică europeană cea mai slabă participare, în echivalent 2,56 milioane euro, a fost la emisiunea cu maturitate în iunie 2030 (R3006AE) și care oferă o dobândă anuală de 5,60%.
Interesul a fost foarte mic pentru scadențele lungi la titlurile în lei. Astfel, deși a promovat un cupon anual de 7,95% pentru matruritatea de 5 ani (R3106A), subscrierile pe aceste instrumente au fost de numai 6,93 milioane lei (1,37 milioane euro) în prima zi a ofertei. Încă și mai reduse, de 3,15 milioane lei (aproximativ 624.000 de euro) au fost cele mai puțin de 80 de ordine pentru emisiunea denominată în moneda națională scadentă în iunie 2029 (R2906A) și cu o dobândă anuală de 7,70%.
Pentru maturitățile scurte interesul s-a prăbușit la lei, având în vedere absența titlurilor cu scadența la 1 an care la ediția precedentă au adunat plasamente în valoare de 104,30 milioane lei (20,35 milioane euro). Acum acestea s-au înjumătățit și chiar au fost de peste 3 ori mai mici față de subscrierile în valoare de 138,00 milioane lei (27,72 milioane euro) pentru cele 2 emisiuni scadente la 1 an lansate la prima ediție din acest an.
Pentru titlurile de stat din actualul exercițiu cu maturitate în iunie 2027 (R2706A) și cu o dobândă anuală de 7,35% s-au adunat cu puțin peste 500 de ordine cu o valoare totală de 35,20 milioane lei (6,97 milioane euro).
Pentru obligațiunile guvernamentale cu aceeași scadență, dar bonificate cu o dobândă de 8,35% pentru donatorii de sânge (R2706B) plasamentele au fost de numai 10,60 milioane lei (2,10 milioane euro).
Indicațiile arată un declin al interesului investitorilor într-un trend constant în acest an. La ediția de debut din februarie se înregistrase un record de 863,00 milioane euro, însă participarea a coborât succesiv pentru 3 oferte la rând: 451,25 milioane euro la exercițiul din martie, 268,60 milioane euro în aprilie și doar 234,00 milioane euro la ediția precedentă din luna mai.
Deteriorarea sentimentului vine și într-un context de criză guvernamentală prelungită și pe măsura promovării în mesajul public a informațiilor cu privire la deficitul bugetar, ajustăriu ale cheltuielilor guvernamentale și creșteri de taxe care reprezintă vânt din față pentru economie.
