România nu traversează o criză, la acest moment, este mesajul rostit, repetat, la Profit Piața de Capital.forum - Ediția a V-a.
Este nevoie însă de stabilitate politică, cât mai rapid, ca și de noi listări de companii la bursă. Nu ne putem raporta constant la povestea de succes Hidroelectrica!
Conferința, transmisă în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizată cu sprijinul Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Auchan, Bursei de Valori București, Hidroelectrica, Infinity Capital, Lion Capital, Meta Estate, ROCA Investments, Salt Bank
Sentimentul de încredere european asupra pieței de capital din România s-a situat la cote înalte în ultimele 12-14 luni și cred, în acest context, că bursa are nevoie de noi listări, iar ele vor veni în perioada următoare, a transmis Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
"Piața de capital nu e doar un melanj de grafice și bilanțuri contabile, este și spațiul în care așteptările sunt plasamente și ele se confirmă prin randamente. Personal, dar și instituțional, nu cred că traversăm o criză, traversăm un spațiu de preocupare economică la nivel național și am încredere că se vor găsi la finele acestor analize un pachet de măsuri care să confere creștere și pe viitor. Este nevoie de noi listări pe piața locală de capital, iar ele vor veni în perioada următoare.
Nu ne putem raporta constant la povestea de succes Hidroelectrica, careul de succes trebuie populat și cu alte succese, în condițiile în care în următorii trei ani capitalul acumulat de fondurile de pensii private se va dubla, la 66 miliarde de euro. Acest capital are nevoie de un debușeu investițional, trebuie să meargă în investiții", a afirmat Petrescu.
"Dacă ne raportăm la luna mai 2024 la luna mai 2025 avem o apreciere de 4%. Numărul investitorilor a ajuns la 245.000 persoane la finele T1 2025, în creștere cu 8,8% față de începutul anului. Capitalizarea bursieră a urcat la 389 miliarde de lei și vom atinge în scurt timp reperul de 390 miliarde de lei.
Avem 16,58 miliarde de lei valoare tranzacționată în primele 5 luni, cu 28% mai mult față de primele cinci luni din 2024.
De asemenea, avem 55.000 de investitori în titluri de stat, ceea ce înseamnă 22,5% din totalul investitorilor pe piața de capital din România", a mai spus președintele ASF.
Statul s-ar putea să fi trecut cu datoria publică peste pragul de 1.000 de miliarde de lei în aprilie, în contextul în care în februarie nivelul datoriei raportate s-a situat la 990,8 miliarde de lei, iar statul se împrumută în ritm alert din cauza deficitelor bugetare mari, a anunțat directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu.
."E un ritm foarte mare să adaugi câte 130-135 de miliarde an de an la datorie. Enorm. Nu poți să mergi în ritmul ăsta....prea mult, iar noi mergem de șase ani, într-un ritm destul de acelerat", a semnalat acesta.
Cea mai recentă statistica privind datoria, statului conform standardelor UE, publicată de către Ministerul Finanțelor vizează luna februarie, când datoria guvernamentală s-a situat la 990,84 miliarde lei, 56,3% din PIB.
Profit.ro a anunțat însă anterior că datoria statului a trecut, cel mai probabil, pragul de 1.000 de miliarde de lei.
"Nu cred nici în martie, s-ar putea în aprilie sări (de pragul de 1.000 de miliarde de lei, n.r.). Deci o să venim, cred că chiar astăzi o să publicăm raportul de martie, nu o să dau cifra atât cât nu e publicată, deontologic nu e corect, dar e foarte aproape de ceea ce a fost în februarie.
Deja am sărit de 56% în februarie, ca pondere în PIB. Trebuie să finanțăm încă un deficit mare, stocul, expunerea, practic stocul de datorie crește. De asta, dincolo de agenții de rating, de Comisie și așa mai departe, nu e sustenabil pentru noi, în general, să creștem stocul ăsta de datorie, în ritmul ăsta. E un ritm foarte mare să adaugi câte 130-135 de miliarde an de an la datorie. Enorm. Nu poți să mergi în ritm ăsta....prea mult, iar noi mergem de șase ani, într-un ritm destul de acelerat.
Necesarul de finanțare pentru acest an al Guvernului este de 232 miliarde de lei, din care 134,7 miliarde lei rezprezintă deficitul bugetar (7% din PIB), iar restul rostogolirea datoriei ajunse la plată, comparativ cu anul trecut, când împrumuturile au fost de 252,2 miliarde lei, 152,7 miliarde lei deficit, iar restul rostogolire de datorie veche.
"De fapt, asta e și problema agențiilor de rating. Din matricile lor, România iese bine, iese mai sus decât acolo unde e, iese la BBB, din indicatori, așa cu înrăutățirea fiscală care a fost. Problema este de trend. Deci o problemă care îngrijorează este trendul. Unde te oprești? E un trend de creștere a datoriei și de menținere a unor deficite foarte mari care normal că sunt îngrijoarătoare și asta se coroborează și cu poziția externă. Sunt foarte corelate deficitul bugetar cu deficitul de cont curent. Și atunci vulnerabilitățile astea rămân pe un trend de creștere. Deci important este să reversăm trendul ăsta. Să-l reversăm nu pentru un an, să-l reversăm pentru mai mulți ani", a spus Nanu.
"Din punct de vedere al finanțării stăm destul de bine, suntem undeva pe la 52% din necesar, cam 122 de miliarde avem.... echilibrat pe extern și intern, din ceea ce ne-am propus. Am anunțat că un nou eurobond nu o să-l avem în considerare până când nu avem transparența asta pe pachet și pe guvern.
Deci lucrurile, zic eu că s-au așezat și se pot așeza și mai bine. (...) Au fost niște dobânzi în creștere, dobânzi destul de mari pe care nu le-am anticipat în bugetare, să zic. Deci vom avea... Bine, e greu de spus până la sfârșitul anului se mai pot întâmpla multe. Dacă vom avea un pachet (de măsuri de ajustare bugetară, n.r.) credibil, așteptările mele sunt că curba (dobânzilor, n.r.) se va duce în jos. Deci trebuie să vedem.
Dar până în momentul de față am suferit. Am suferit puțin și din cauza incertitudinii și din perspectiva emiterii de bonduri pe termene mai lungi. Am emis mult mai mult scurt decât ne așteptam până în momentul de față, pentru că am avut o lună ianuarie și o lună mai foarte volatile, foarte incerte. Și atunci ne-am adaptat", a afirmat Nanu.
Datele Ministerului Finanțelor arată o creștere accelerată a cheltuielilor cu dobânzile în primele patru luni din 2025, cu un cost de 20,4 miliarde de lei, în creștere cu 48% comparativ cu 13,8 miliarde lei în prinele patru luni de anul trecut.
Împrumuturile de la populație "au mers foarte bine", spune Nanu, fiind deja la 24 miliarde de lei. Cum incertitudinile politice au pus presiune pe Ministerul Finanțelor să se împrumute de la investitori pe termen scurt mai mult decât avea în plan, o consecință a fost să renunțe la maturitatea de 1 an din cadrul emisiunilor Fidelis, astfel încât să nu încarce cu sume mari la rostogolirea datoriei anul următor.
"Programul Tezaur a mers puțin mai bine decât Fidelis, am lansat varianta online, care este foarte de succes, vedem o grămadă de cereri acolo și dinspre diaspora, de fapt ăsta a fost și scopul acelei aplicații, să permitem... și Diasporei să investească în Tezalur. Am emis în programul de retail, e un program foarte bun, dar vine cu un risc, riscul acela al unui rollover mai mare. Pentru că maturitatea asta de un an, dacă ați văzut acum...
Am renunțat la maturitate de un an. Am renunțat pentru că Fidelis are avantajul tranzacționării. Și am zis, că în Fidelis nu e atât de necesară maturitatea de un an pentru că omul poate să facă exit. În Tezaur poate și acolo să facă exist, îl cumpărăm noi în Trezorie, dar nu e atât de avantajos ca în Fidelis în sensul că dacă ai un bond mai lung, îți pierzi cupoanele. Deci ăla e un instrument mult mai buy and hold decât Fidelis", a declarat Nanu.
Fidelis cu maturitate de un an nu va reveni o perioadă în emisiunile Ministerului Finanțelor.
"Fidelis la un an? Dacă merg lucrurile ok și așa cum arată din primele zile, se desfășoară ok. Adică doi ani nu e o diferență foarte mare mare de de un an. Dar chiar și termenele scurte sunt destul de sus, mult mai sus față de ce eram la începutul anului, cam cu 50 de puncte de bază, deci de asta am mers pe split-ul ăsta, am lăsat anul în Tezaur, dar în Fidelis pentru o perioadă nu o să mai emitem anul, tocmai să nu ne împovărăm prea mult pentru anul viitor, din perspectiva rolloverului. Deci cam astea au fost aspectele negative la începutul acestui an și din perspectiva eurobondurilor.
N-am avut buget, a trebuit să așteptăm bugetul, acum trebuie să așteaptăm guvern, trebuie sa așteptăm un pachet (de măsuri, n.r.), am avut tot felul de constrigeri care, într-un an normal, nu erau", a declarat șeful Trezoreriei Statului.
Au fost niște dobânzi în creștere, dobânzi destul de mari pe care nu le-am anticipat în bugetare, să zic. Deci vom avea... Bine, e greu de spus până la sfârșitul anului se mai pot întâmpla multe. Dacă vom avea un pachet (de măsuri de ajustare bugetară, n.r.) credibil, așteptările mele sunt că curba (dobânzilor, n.r.) se va duce în jos.
Deci trebuie să vedem. Dar până în momentul de față am suferit. Am suferit puțin și din cauza incertitudinii și din perspectiva emiterii de bonduri pe termene mai lungi. Am emis mult mai mult scurt decât ne așteptam până în momentul de față, pentru că am avut o lună ianuarie și o lună mai foarte volatile, foarte incerte. Și atunci ne-am adaptat.
Banii care se vor acumula în fondurile de pensii private se vor dubla în următorii cinci ani și, în acest context, apar anumite provocări legate de destinația acestora, care nu pot fi rezolvate doar prin noi listări la bursă, a transmis Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România.
"În ultimii 17 ani, industria fondurilor de pensii private a câștigat credibilitate și nu cred că este lipsit de importanță faptul că am făcut deja plăți de 3,8 miliarde de lei către participanții la fondurile de pensii private sau moștenitorii acestora. În cei 17 ani, câștigul de capital oferit de fondurile de pensii private a fost de 50 miliarde de lei.
De asemenea, în această perioadă, în conturile participanților cu un salariu mediu și care au cotizat în toți acești ani, s-au strâns deja 50.000 de lei, o cifră semnificativă, care asigură popularitate în rândul clienților. Ritmul de creștere a activelor se va menține ridicat și în viitor, valoarea activelor urmând să de dubleze în următorii 5 ani.
Pe de o parte, e o veste bună, dar pe de altă parte ridică anumite provocări legate de destinația acestor bani, pentru că, realist vorbind, indiferent de cât de multe diligențe vizavi de noi listări vom face, ritmul acestora nu are cum să fie suficient de ridicat în așa fel încât fondurile de pensii private să rămână la fel de prezente pe bursă", a afirmat Crăciun.
"Important pentru administratori, contributori, supraveghetori și decidenți politici este cum păstrăm capitalul în România. Una din tendințele pe care le vedem la nivel european este un anumit naționalism al investițiilor și atunci cred că și România este îndreptățită să găsească modalități ca această acumulare de capital prezentă în fondurile de pensii private, cea mai mare la nivel național, să rămână investită cu predilecție în România.
Din acest motiv, trebuie să ne gândim la noi vehicule în care fondurile de pensii private Pilon II să poată să investească. Mă gândesc la fonduri de private equity, la un fond de infrastructură administrat de profesioniști cu experiență internațională în domeniu. E genul de discuție pe care trebuie să începem s-o avem. Interesul României este ca lichiditatea bursieră să atragă noi jucători, noi investitori", a mai spus președintele APAPR.
El a afirmat că încheierea PNRR și viitoarele restricții bugetare vor limita resursele de finanțare a viitoarelor proiecte care trebuie dezvoltate în România.
"Noi nu suntem și nu cred că putem fi experți în investiții directe de private equity sau centrale eoliene, spre exemplu. Noi trebuie să găsim niște manageri cu expertiză în acest domenii, care să creeze astfel de vehicule în care fondurile de pensii private să vină, alături de BERD și alte instituții financiar-bancare, și să pună la un loc expertiza și experiența lor cu banii noștri și ai lor, astfel încât să putem să finanțăm genul acesta de proiecte, care să fie administrate de manageri cu experiență în domeniu.
E nevoie să demarăm un dialog pe subiectul acesta, pentru că în acest moment există anumite limitări legate de reglementare pentru Pilonul II și trebuie să găsim acel nivel care să dea suficient de mult confort din perspectiva managementului riscului, pentru că fondurile de Pilon II nu sunt fonduri de venture capital. Este nevoie de un echilibru între managementul riscului și nevoia de a investi în proiecte de care să beneficieze România", a mai spus Crăciun.
Investitorul român în fonduri de investiții are studii medii, pune până la 1.000 de lei pe lună și continuă să investească, chiar dacă a pierdut, românii fiind cei mai rezilienți europeni la acest capitol, semnalează Cristian Pascu, vicepreședintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF).
"Investitorul român în fonduri de investiții pune în medie de la 200 - 300 de lei până în 1.000 de lei pe lună. Are studii medii și urmărește randamente mai bune, dar care să fie nu foarte agresive .
Suntem suntem bucuroși să vedem că și generația tânără începe să se uite la fonduri de investiții, încurajat și de faptul că au acces foarte ușor, la un click distanță. Spre deosebire de ce se întâmplă în Europa, unde investitorii în fonduri sunt mai deschiși la risc, se uită la randamente pe termene mai lungi, undeva la 3 - 7 ani.
La noi se uită la perioade mai scurte 1 - 3 ani maximum. Desigur, sumele investite de europeni sunt mult mai mari, vorbim de peste 1.000 de euro per capita. Românii sunt mai conservatori. Dar citeam într-un studiu că românii sunt cei mai rezilienți, atunci când fac o investiție din care pierd.
AAF este o organizație profesională independentă, neguvernamentală, care include 23 de societăți de administrare a investițiilor (SAI-uri) și administratori de investiții alternative (AFIA) ce administrează peste 94 fonduri deschise de investiții și 36 fonduri de investiții alternative.
Asociația are, printre altele, rolul asumat de a ghida investitorii, oferindu-le cunoștințele necesare pentru a lua decizii informate în ceea ce privește investițiile.
Rolul principal al BVB este acela de a ajuta la creșterea și dezvoltarea companiilor românești, într-un context internațional de deglobalizare și în care se pune accent pe robustețea piețelor locale, a transmis Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București.
Bursa românească a atins noi maxime istorice în această perioadă a anului surmontând un val de pesimism legat de deficitul bugetar și de impactul pe care corectarea acestuia ar urma să-l aibă asupra economiei.
Mesajul de pesimism din peisajul public este temperat de președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București Radu Hanga.
„Nu suntem în criză”, a declarat acesta.
Datoria publică a plecat de la 35 de miliarde euro în 2007, a atins nivelurile de 200 miliarde euro, iar în prezent România adaugă câte 30 de miliarde euro în fiecare an la acest stoc de credit guvernamental. Într-o primă fază, acestea au fost resurse atrase pentru dezvoltare.
„Starea țării a crescut foarte mult”, amintește Hanga.
Provocarea este acum ca acest deficit bugetar să coboare din zona de 30 miliarde euro, undeva la 10 miliarde euro, ceea ce înseamnă o normalizare. Criza despre care se vorbește este de fapt efortul de a se ajunge la un deficit sustenabil. „Aterizarea care urmează pentru noi este o revenire la o situație normală din punctul de vedere al deficitului”, spune președintele BVB.
Acesta este contextul în care piețele de capital locale vor avea un rol tot mai important pentru creșterea economică. „Noi simțim asta”, este mesajul de la firul ierbii al președintelui Bursei. Sunt investitorii din piață cei care susțin creșterea și dezvoltarea firmelor locale.
„Ne uităm la un context care se mută dinspre global spre local; mesajul local începe să conteze”, spune Hanga. „Ce putem face noi, ca bursă, ca să ne încadrăm în acest mesaj local? Noi suntem exact acolo. Rolul nostru, ca bursă, este să susținem companiile locale.”
Antreprenorii vin pe o bursă, unde, ca și în alte piețe emergente sau de frontieră, ecartul este mare în ceea ce privește evaluarea față de bursele dezvoltate. Dacă diferența între indicatori este de 10 ori, acest ecart poate fi închis măcar parțial.
Bursa de Valori București mijlocește procesul de creștere a companiilor, dând nu doar acces la capital, dar și la o vizibilitate sporită- „Încercăm să ne mișcăm în spațiul în care ne mișcăm și să folosim contextul în care ne aflăm pentru a crește vizibilitatea bursei și a companiilor locale”, a conchis Hanga.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România și furnizorul de electricitate pentru clienți finali cu cea mai avantajoasă ofertă dedicată populației din piață, primește zilnic 10.000 – 11.000 de cereri de încheiere de contracte de furnizare de la potențiali clienți noi, în perspectiva eliminării plafonării prețurilor de la 1 iulie, a declarat președintele Directoratului Hidroelectrica, Karoly Borbely.
Compania a anunțat ieri că preluarea de noi clienți se desfășoară fără limitări.
Întrebat dacă nu cumva afluxul mare de clienți noi pe furnizare, coroborat cu un eventual (nedorit) an secetos, care ar reduce producția proprie a Hidroelectrica și ar obliga compania să cumpere mai multă energie din piață pentru respectarea contractelor de furnizare, ar afecta rezultatele financiare, șeful Hidroelectrica a spus că strategiile comerciale ″nu prea se discută la conferințe″.
″Eu nu pot să vă spun că la momentul X ar trebui să ne oprim (din încheierea de noi contracte de furnizare – n.r.). Deocamdată suntem ok, lucrurile merg bine și încurajez pe toți cei care apreciază oferta noastră să se transfere în liniște. Nu vreau să spun eu până la câți clienți putem merge. Toată lumea ne întreabă. Nu știu. Să se înscrie toată țara! Noi, cu mare drag, avem oferta pentru cât mai mulți. O să vedem la cât se ajunge″, a punctat Karoly Borbely.
La 31 martie 2025, Hidroelectrica avea în portofoliul de furnizare un număr total de aproape 631.000 de locuri de consum, din care peste 601.000 aparținând clienților casnici și 29.545 clienților noncasnici. În România există în total peste 8,7 milioane de locuri de consum ale clienților casnici și aproape 300.000 deținute de clienți noncasnici.
Livrările de apartamente noi în București vor fi, cel puțin în următorii doi ani, la un nivel atât de redus încât fundamentul ofertei va putea contracara orice șoc al cererii, semnalează Alexandru Bonea, Co-Founder & CEO Meta Estate Trust, companie de tip holding care activează în sectorul imobiliar.
El spune, totodată, că segmentul proiectelor comerciale al pieței imobiliare are un potențial uriaș și atrage finanțări enorme din străinătate, în timp ce piața hotelieră este de-abia la început, dar marile branduri din domeniu încep să aibă planuri puternice cu focus România.
Bonea a afirmat că o serie de măsuri care pot fi luate de autorități, legate de exemplu de plafonul TVA la vânzarea imobilelor sub 120.000 de euro, ar afecta direct compania, într-o anumită proporție, în ceea ce privește portofoliul rezidential, în timp ce alte măsuri, în legătură directă cu economia și cu puterea de cumpărare a românilor, ar putea să afecteze la rândul lor piața rezidențială.
“În schimb, noi considerăm că fundamentele sunt mai puternice decât vedem în media. (…) Există o activitate economică în piața imobiliară care este la un nivel destul de ermetic: de afară nu poți privi foarte atent ce se întâmplă acolo, în schimb un jucător din piață care face asta, cum suntem și noi, poate privi. Și fundamentele sunt destul de puternice”, susține Bonea.
El a explicat că întregul proces până la livrarea unui apartament, de la PUZ la autorizație, construcție și vânzare – durează circa 5 ani, iar în această dinamică perioada 2026-2027 va aduce în București extrem de puține unități noi pe piață: “Fundamentul ofertei va fi atât de puternic încât va putea contracara orice șoc al cererii”.
Meta acționează ca investitor în domeniu, alegând câteva proiecte pentru care să aloce fonduri, și se focusează pe piața din București.
Proiectele selectate de Meta sunt amplasate în zone care nu permit, din constrângeri de spațiu fizic, dezvoltarea de noi ansambluri.
Dacă piața rezidențială este dictată în special de fluxul de capital al cumpărătorilor români, segmentul comercial atrage preponderent capital străin, investitori instituționali din Marea Britanie, Cehia, Polonia sau alte țări punând pe România un target cu obiective de capital enorme, potrivit CEO-ului.
El vede chiar un potențial de dublare a pieței și spune că din discuțiile cu marii retaileri, care au planuri de expansiune pe termen foarte lung, a înțeles că strategia lor nu va fi impactată de “o mică fluctuație, ce cred românii despre alegeri”.
Pe de altă parte, piața hotelieră este abia la început, iar marile branduri hoteliere au început să aibă “planuri puternice” privind România.
Meta Estate Trust este o companie tip holding, cu activitate în sectorul imobiliar, fondată în martie 2021 de un grup de antreprenori români cu experiență în real estate și piața de capital.
Din 2022, Meta Estate Trust este listată la Bursa de Valori București, în piața AeRO, având simbolul bursier MET. Începând cu data de 20 martie 2023, acțiunea MET este inclusă în indicele BETAeRO.
Impactul fiscalității mărite asupra industriei de restaurante poate deveni semnificativ în România, avertizează Valentin Budeș, CFO al Sphera Franchise Group. El subliniază că exemplul Germaniei, unde majorarea TVA-ului a dus la creșterea prețurilor și scăderea cererii, ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autoritățile române.
„Simplu, dacă nemții n-au reușit să digere o astfel de măsură, cum ne-am putea gândi noi să ne apucăm să mestecăm așa ceva?”, a întrebat retoric Budeș.
El semnalează că industria se confruntă cu „tot felul de scenarii care mai de care mai terifiante” venite dinspre zona guvernamentală.
„Evident, TVA nu e un lucru bun dacă îl măresc la restaurante. Deja l-am trecut de la 5 la 9% și l-am absorbit”, a declarat Budeș, atrăgând atenția că o nouă creștere ar afecta cererea și venitul disponibil al populației.
El a adăugat că „nu trebuie să reinventăm noi roata”, fiind suficient „să fim minim de inteligenți la ce s-a întâmplat în alte țări”.
Totuși, în ciuda provocărilor, compania rămâne consecventă strategiei sale de extindere.
În plus, portofoliul de branduri a fost extins cu Cioccolatitaliani, alături de deja cunoscutele KFC, Taco Bell și Pizza Hut.
„Săptămâna viitoare vom avea prima deschidere de Cioccolatitaliani în Italia, în zona Rimini, și urmează să deschidem încă trei restaurante în Italia. Avem în vedere și aducerea brandului în România la momentul potrivit”, a detaliat Budeș.
Compania analizează activ și alte oportunități de diversificare a portofoliului.
În paralel, Sphera menține o poziție financiară solidă, cu un nivel de îndatorare foarte scăzut și lichidități care să permită adaptarea rapidă în cazul în care contextul economic devine și mai dificil.
„Ne-am păstrat un bilanț foarte solid. Avem un grad de îndatorare extrem de scăzut, avem lichidități și, într-un scenariu nedorit, în care lucrurile o să fie tensionate în practică, vom fi pregătiți să beneficiem și de oportunitățile pe care o să le genereze un astfel de context”, a concluzionat Valentin Budeș.
În ceea ce privește lanțul de aprovizionare, grupul susține activ producătorii locali, mai ales în cazul cărnii de pui.
„Carnea de pui noi o aprovizionăm preponderent de la producătorii locali pentru că ea este preponderent proaspătă. De aceea lucrăm cu foarte multe abatoare, să putem să avem carne proaspătă în restaurantele noastre”, a explicat el. Iar cantitățile sunt impresionante: „Prăjim 257 de tone de carne de pui pe săptămână, ceea ce e semnificativ”, a punctat CFO-ul Sphera Franchise Group.
Agroland Group se află în mijlocul unei dinamici intense, mizând pe potențialul agrifood-ului românesc într-un context european din ce în ce mai restrictiv. Horia Cardoș, CEO și fondator al companiei, arată că România ar putea deveni unul dintre principalii furnizori de ouă pentru consum și industrie în Europa, în timp ce cererea se află într-o creștere accelerată și oferta este tot mai dificil de acoperit.
„Noi am început businessul Agroland acum aproape 30 de ani, ca retaileri, iar astăzi avem 250 de magazine pentru grădină și animale. În timp am adăugat două noi divizii – agribusiness și produse de food”, a declarat Horia Cardoș în cadrul evenimentului Profit Piața de Capital.forum.
Deși compania a ales diversificarea, Cardoș spune că totul rămâne într-o singură linie strategică: agrofood.
Seceta și prețurile mici au fost marile provocări ale ultimilor doi ani pentru agribusiness, însă Cardoș subliniază că, în ciuda unor recolte bune în 2024, prețurile vor rămâne reduse.
Această situație creează, paradoxal, un avantaj pentru procesatori: „Preluăm cereale de la fermierii noștri, le ducem în fabricile noastre de furaje, unde obținem un preț foarte competitiv, ducem aceste furaje în fermele noastre, producem ouă de consum la preț foarte competitiv și suntem capabili să exportăm.”
Agroland are în prezent aproximativ 300.000 de găini în producție și o capacitate de 250.000 de ouă pe zi. O parte importantă a activității companiei este trading-ul:
„Am reușit o investiție în stația de sortare și ambalare ouă și facem destul de mult trading. Cumpărăm de la fermierii mai mici și exportăm în Europa.
Exportăm la prețuri mai bune decât vindem la marii retaileri din România. Din păcate, nu găsim suficiente ouă. Cererea în Europa este foarte mare, iar în SUA situația este și mai complicată. Este o criză a ouălor în toată lumea, consumul crește accelerat.”
În ultimele luni, Agroland a prelucrat lunar circa 10 milioane de ouă, dintre care 6-7 milioane provin din producția proprie, restul fiind cumpărate și reexportate. Însă provocarea rămâne capacitatea limitată de producție la nivel european:
În acest context, România și Polonia ar putea deveni pilonii principali de aprovizionare cu ouă ai Europei: „Generațiile tinere mănâncă mult mai multe ouă decât cele mai în vârstă. E o proteină de calitate, este ieftină și, în perioade de criză, atât ouăle, cât și carnea de pasăre înregistrează o creștere a consumului. Agroland, împreună cu alți câțiva mari producători, investește activ în creșterea capacității.”
Referindu-se la parteneriatul cu fermierii români, Cardoș estimează o revenire în sectorul agricol: „Avem 600 de clienți activi în zona fermelor agricole. Ne așteptăm ca acești fermieri să-și revină după ultimii doi ani dificili și sunt convins că agricultura va aduce din nou un plus în economie.”
Retailul rămâne în continuare motorul principal al grupului Agroland, cu o pondere de 60% în business. „Creștem în fiecare an, atât organic, cât și prin deschideri. Anul acesta probabil că vom închide cu 20 de magazine noi”, a precizat CEO-ul.
Compania se extinde tot mai mult în parcurile comerciale, un canal strategic de dezvoltare: „Suntem deja prezenți în 18 asemenea parcuri. Suntem un client preferat. Modelul nostru de business pe segmentul grădină și animale este mai eficient decât un pet shop și s-a dovedit a fi cel mai dinamic din Europa de Vest.”
În ciuda provocărilor legate de resurse, reglementări și piața internațională, Cardoș rămâne optimist: „Avem niște provocări, dar multe dintre ele sunt bune.”
Elaborarea bugetului unei companii în condițiile în care autoritățile iau decizii neprevăzute, cu efect semnificativ și rapid, seamănă cu o “semiloterie”, iar răspunsul TeraPlast a fost extinderea regională, astfel încât eventualele loterii de pe anumite piețe să poată fi echilibrate de rezultatele de pe alte piețe, potrivit lui Alexandru Stânean, CEO TeraPlast.
“Este un an pe care l-aș caracteriza – ca să fiu delicat în exprimare – complex. O bună parte din ceea ce vinde TeraPlast depinde de investițiile publice. În condițiile în care am pornit cu un buget făcut anul trecut pe baza prognozelor de atunci, iar la mijlocul anului discutăm despre reduceri de cheltuieli ca să se regleze deficitul bugetar mi se pare că procesul nostru de bugetare este o semiloterie”, spune CEO-ul.
Pentru a contracara o astfel de provocare, grupul și-a stabilit ca strategie de dezvoltare extinderea regională, astfel că a investit în ultimii ani peste 100 de milioane de euro, în extinderea capacităților de producție și achiziția de companii.
Iar rezultatele investițiilor încep să se vadă, astfel că rezultatele financiare din primul trimestru îmbunătățirea profitabilității și creșterea generală a businessului.
Vânzările în afara României au ajuns la aproape 40% din cifra de afaceri a grupului și au reprezentat motorul de creștere din primul trimestru.
“TeraPlast acum 5 ani era la sub jumătate din cât va fi anul ăsta. Începe să se vadă lumința de la capătul tunelului”, a spus CEO-ul TeraPlast.
El a explicat, totodată, că în industrie strategia companiilor nu poate fi schimbată brusc, pentru că “se schimbă moda pe piața de capital”, întrucât presupune clicuri investiționale lungi, de 6-7 ani, inevitabile.
În ceea ce privește piața din Ucraina, unde TeraPlast a participat în urmă cu 2 ani la refacerea unui sistem de alimentare cu apă afectat de război, Stânean spune că este “Sfântul Graal” pentru ]ntraga piață de construcții europeană, dar procesul de reconstrucție va începe doar după oprirea conflictului, pentru că nu există finanțare.
Ucraina va susține creșterea pieței construcțiilor la nivel european și necesită lucrări de o valoare extraordinară, de sute de miliarde de euro, mai spune el.
Grupul TeraPlast a anunțat pentru primele 3 luni ale anului un câștig pretaxare EBITDA de 21 milioane lei, de la 12 milioane lei în perioada similară a anului trecut, și venituri consolidate din contractele cu clienții de 249,22 milioane lei, cu 40,93% mai mari decât cele de 176,84 milioane lei din exercițiul financiar precedent.
Compania listată la BVB a realizat o majorare de capital cu aport în numerar de 100 milioane lei în luna septembrie a anului trecut și pregătește o nouă majorare, în valoare de 60 milioane lei.
