Eurostat plasează România pe ultimul loc în UE la utilizarea e-guvernării, cu un procent de numai 25.3%, cu aproximativ 7 procente sub Bulgaria. În 2024, 70% din persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani de la nivelul UE au folosit fie un website fie o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni. (sursa aici).
Am stat de vorbă cu un expert în e-guvernare pentru a înțelege mai bine care sunt motivele pentru care România nu progresează în digitalizarea reală a administrației publice și pentru a explora care sunt soluțiile reale pe care am putea să le implementăm pentru ca digitalizarea să producă și efecte concrete pentru cetățeni.
Gabriel Baba este colaborator la Universitatea București unde predă cursul postuniversitar de E-Guvernare și Principiile Comunicării Publice și co-fondator al unei soluții de digitalizare utilizată de peste 200 de instituții publice din România.
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
”La nivel european, există DESI – un indice al economiei și societății digitale care evaluează fiecare stat membru. România este constant în ultimele poziții. La nivel intern, nu avem un mecanism legal de raportare pe bază de indicatori de performanță. Evaluările sunt formale, bazate pe bifarea unor livrabile, nu pe transformarea reală a modului în care cetățeanul interacționează cu statul”, spune Gabriel Baba despre evaluarea digitalizării la nivelul României.
Expertul ne-a explicat că deși România înregistrează progrese în materie de aliniament cu legislația UE și reglementările în vigoare, acestea nu funcționează în principal pentru că nu ar fi dublate de mecanisme de aplicare.
”România a făcut progrese, dar din păcate suntem încă departe de a fi complet aliniați cu reglementările europene. Există diferențe clare între cadrul legislativ de la noi și cel impus sau recomandat de Uniunea Europeană. Avem legi precum 242/2022 și 207/2023, care stabilesc principiile digitalizării și interoperabilității, însă ele nu sunt dublate de mecanisme reale de aplicare, coerciție și control”, ne-a explicat Gabriel Baba.
”În toată Uniunea Europeană este recunoscută identitatea digitală, la noi încă se cere semnătura olografă pe cereri”, explică expertul în e-guvernare Gabriel Baba.
”În UE, legislația digitală are caracter obligatoriu și cu aplicabilitate directă. De exemplu, Regulamentul eIDAS se aplică în toate statele membre fără transpunere. Acest cadru impune recunoașterea semnăturilor electronice, identității digitale și serviciilor de încredere. La noi, încă se cere semnătură olografă pe cereri, iar unele instituții nu acceptă nici măcar semnătura calificată. Practic, în timp ce în Europa identitatea digitală este echivalentă cu prezența fizică, în România, nu”, a mai spus acesta.
Una din problemele pe care ar trebui să le gestionăm în România este ”diferența de cultură administrativă, nu doar de legislație”.
”Deși România are legi care consfințesc principii europene – „once only”, „digital by default”, „interoperabilitate” – nu le pune în aplicare. UE le tratează ca drepturi ale cetățeanului, dar România încă le vede ca pe obiective tehnologice. Cred că ne confruntăm cu o diferență de cultură administrativă, nu doar de legislație”, a punctat expertul în e-guvernare Gabriel Baba.
Principiul „once only” (în română: „o singură dată”) este o regulă stabilită prin legislația Uniunii Europene pentru a simplifica interacțiunea cetățenilor și firmelor cu autoritățile publice. Pe scurt, acest principiu prevede că instituțiile statului nu au voie să ceară cetățenilor aceleași date sau documente de mai multe ori. Dar despre cum se aplică acest principiul în România, experții spun că este deocamdată o formă fără fond.
Instituțiile publice din România nu sunt stimulate să devină interoperabile și nu sunt interoperabile
”Primul și cel mai grav aspect în digitalizarea României este faptul că interoperabilitatea nu este funcțională. Legea o cere, dar instituțiile nu sunt obligate în mod real să publice API-uri sau să consume date din Platforma Națională de Interoperabilitate. Nu există sancțiuni sau stimulente, iar multe instituții ocolesc sistemul. În schimb, la nivelul Uniunii, prin Interoperable Europe Act, interoperabilitatea devine obligatorie, standardizată și evaluabilă”, arată Gabriel Baba.
”Once only este doar pe hârtie. Majoritatea instituțiilor nu sunt interconectate, cele mai multe dintre registrele de bază nu comunică între ele, iar în lipsa unor obligații clare și a unei arhitecturi guvernate unitar, fiecare lucrează izolat. Astăzi, cetățeanul duce dovada domiciliului deși aceasta există în evidența populației. Este absurd, dar este realitatea, asta în condițiile în care Ministerul de Interne a făcut cele mai mari evoluții dintre toate instituțiile de la nivel central în materie de digitalizare”, spune Gabriel Baba.
Fără un centru de comandă, reforma digitală se diluează
”În UE, există structuri centrale cu autoritate – Comisia Europeană, agenții specializate, consilii de interoperabilitate. La noi, digitalizarea este coordonată de Agenția pentru Digitalizarea României, dar fără forță executivă reală. STS are un rol tehnic, ministerele își fac propriile proiecte, iar primăriile nu au nici măcar resurse IT interne, prin urmare apelează la consultanți, mulți dintre care nu au expertiză anterioară în transformare digitală. Fără un centru de comandă, reforma digitală se diluează”, a mai spus acesta.
Scopul digitalizării nu este să facem aplicații, ci să eliminăm birocrația și să creștem încrederea oamenilor în stat.
”PNRR, precum și alte finanțări europene sunt o oportunitate uriașă, dar cu un risc pe măsură. Sunt zeci de proiecte finanțate, dar timpul este scurt și capacitatea administrativă e limitată. Fără coordonare, interoperabilitate reală și obiective clare, riscăm să avem multe aplicații frumoase care nu comunică între ele și care nu simplifică viața cetățeanului. Scopul digitalizării nu este să facem aplicații, ci să eliminăm birocrația și să creștem încrederea oamenilor în stat”, este de părere expertul în e-guvernare.
Soluția: un cadru unificat și obligatoriu de interoperabilitate și o instituție centrală cu autoritate care să coordoneze digitalizarea la nivel național
”Un cadru unificat și obligatoriu de interoperabilitate este indispensabil pentru digitalizare. Aș da autoritate executivă unei instituții centrale care să coordoneze digitalizarea și aș introduce standarde deschise ca normă legală. Toate acestea într-un mod transparent, cu monitorizare publică și cu implicarea reală a experților care cunosc atât administrația, cât și tehnologia”, spune Gabriel Baba că ar fi soluția pentru a scoate România de pe ultimele locuri din Europa în materie de digitalizare atât a companiilor cât și a instituțiilor publice.
Până atunci însă, conform celor mai recente date disponibile pentru anul 2024, România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește digitalizarea, atât la nivelul administrației publice, cât și al competențelor digitale ale populației și al digitalizării întreprinderilor.
Pentru a citi raportul de țară privind România pentru 2024 referitor la deceniul digital click aici.
